|
I. Conferinţă de
presă susţinută de domnul dr. Marius
Oprea, coordonatorul Centrului de
Investigare a Crimelor Comunismului din România, fost consilier pe probleme
de securitate naţională al preşedintelui Emil Constantinescu şi al premierului
Călin Popescu Tăriceanu. La conferinţă va participa şi arheologul Gheorghe Petrov, care, alături de d-nul
Marius Oprea, a coordonat activităţile de căutare şi deshumare a persoanelor
ucise fără judecată de Securitatea comunistă, precum şi acţiunile de
identificare a celor care se fac vinovaţi de aceste crime.
Conferinţa de presă va avea loc joi,
10 iunie 2010, ora 10, în clădirea Universităţii
Babeş-Bolyai - Extensiunea Universitară
Sighetu Marmaţiei, str. Avram Iancu nr. 6, sala Ioan Mihaly de Apşa.
II. CONFERINŢA: "COMUNISMUL
NU ESTE ISTORIE", susţinută în comun de către domnul prof. univ. dr. Andrei Marga, rectorul
Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj,
şi domnul dr. Marius Oprea,
coordonatorul Centrului de Investigare a
Crimelor Comunismului din România.
Conferinţa
va avea loc joi, 10 iunie 2010, ora 11,30,
în clădirea Universităţii Babeş-Bolyai - Extensiunea Universitară
Sighetu Marmaţiei, str. Avram Iancu nr. 6, sala Ioan Mihaly de Apşa.
Conferinţa va fi precedată
de proiecţia filmului documentar VÂNĂTORUL
DE SECURIŞTI, o peliculă realizată de o echipă de televiziune franceză.
Personajul principal al filmului este Marius Oprea, care, alături de o echipă
de arheologi, străbate România în lung şi-n lat pentru căutarea şi deshumarea
rămăşiţelor pământeşti ale celor care au fost ucişi fără judecată de către
Securitatea regimului comunist (durata filmului, 52 min.)
III.
EXPOZIŢIA - NUMITORUL COMUN:
MOARTEA
Deschiderea oficială a expoziţiei va avea loc în ziua de joi, 10 iunie,
ora 13,30 în clădirea Universităţii Babeş-Bolyai - Extensiunea Universitară Sighetu Marmaţiei, str. Avram Iancu nr. 6, sala Ioan Mihaly de Apşa, publicul interesat
putând să o viziteze liber în perioada 10 iunie - 12 iulie 2010.
*****
Expoziţia a fost realizată de Centrul
de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR), Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei
din Cluj şi Fundaţia Konrad Adenauer,
beneficiind şi de sprijinul Consiliului
Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Expoziţia prezintă 11
acţiuni de căutare şi deshumare ale unor opozanţi ai regimului comunist, care
au fost executaţi de Securitate, fără judecată, în perioada anilor 1948 ? 1952.
Aceste acţiuni au avut loc în urma
cercetărilor de teren şi pe baza unor solicitări venite din partea
rudelor şi urmaşilor celor ucişi, fiind desfăşurate în perioada anilor 2007 -
2009 de către specialişti, arheologi şi istorici, de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Schimbările
instituţionale intervenite în ultima perioadă de timp la acest institut, au
făcut ca acest tip de investigaţii speciale să fie oprite, iar personalul de
specialitate implicat să fie îndepărtat din cadrul instituţiei. Aceşti oameni
îşi continuă însă importanta activitate de cercetare fie în cadrul recent
înfiinţatului Centru de Investigare a
Crimelor Comunismului din România, fie în calitate de colaboratori din
partea altor instituţii. Materialele şi obiectele care alcătuiesc expoziţia
aparţin Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj.
Cazurile prezentate în cadrul expoziţiei cuprind un număr de 18 persoane
executate, toate prin împuşcare, 17 dintre acestea fiind descoperite şi apoi
deshumate prin metode arheologice pe teritoriul localităţilor Hălmăsău, Nepos
(jud. Bistriţa-Năsăud), Glodghileşti, Băieşti (jud. Hunedoara), Satu Mare,
Teregova (jud. Caraş-Severin), Sântejude-Vale (jud. Cluj), Sălciua şi Dealul
Capsei (jud. Alba). Unul din cazurile prezentate abordează problematica unei
persoane ucise în satul Muşca, jud. Alba, al cărui mormânt a fost căutat în mai
multe rânduri, însă acesta nu a fost găsit. În locaţiile amintite, cei ucişi au
fost îngropaţi fie în gropi individuale (Glodghileşti, Satu Mare, Băieşti,
Sălciua, Dealul Capsei, Sântejude-Vale, Muşca), sau în gropi comune, cu două
victime (Hălmăsău / Dealul Şasa-Poieni, Teregova), trei victime (Nepos), sau
patru victime (Hălmăsău - sat).
Expoziţia cuprinde obiecte descoperite asupra celor ucişi, fotografii de
familie, fotografii provenite din arhiva fostei Securităţi sau făcute în timpul
acţiunilor arheologice de deshumare, imagini video de la deshumări şi
interviuri cu rude şi urmaşi sau cu anumite persoane care i-au cunoscut pe cei
executaţi.
Expoziţia se adresează în primul rând tineretului, elevilor de liceu şi
studenţilor, dar şi celor care au cunoscut în mod direct perioada comunistă,
însă ştiu prea puţin despre atrocităţile şi victimele directe ale Securităţii
la începuturile regimului comunist
în România.
Expoziţia Numitorul comun: Moartea,
a fost prezentată până în prezent în următoarele locuri din ţară şi
străinătate:
- Cluj-Napoca (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei): 21 oct. - 8
nov. 2009.
- Bucureşti (Muzeul Ţăranului Român): 11 - 29 nov. 2009.
- Alexandria (Muzeul Judeţean Teleorman): 14 - 29 ian. 2010.
- Giurgiu (Muzeul Judeţean Teohari
Antonescu): 2 - 16 febr. 2010.
- Praga / Cehia (Universitatea Carolina):
22 febr. - 5 mart. 2010.
- Alba Iulia (Muzeul Naţional al Unirii): 21 apr. - 4 mai 2010.
- Braşov (Muzeul Judeţean de Istorie): 14 - 31 mai 2010.
CAZURILE PREZENTATE ÎN EXPOZIŢIA
- NUMITORUL COMUN: MOARTEA
1. POP IOAN, CRISTUREAN VASILE, CĂIENAR SIMION,
CĂIENAR VALER.
Locaţia: sat Hălmăsău,
com. Spermezeu, jud. Bistriţa-Năsăud.
Data morţii: 9
martie 1950.
Data acţiunii de
deshumare: 24 aprilie 2007.
2. BURZO GAVRILĂ, PETRUŢ CONSTANTIN.
Locaţia: Dealul
Saşa-Poieni, în hotarul satului Hălmăsău, com. Spermezeu, jud. Bistriţa-Năsăud.
Data morţii: 9
martie 1950.
Data acţiunii de
deshumare: 25 aprilie 2007.
Cele şase crime au
fost înfăptuite de către o trupă de soldaţi aparţinând Securităţii din acea
vreme, deplasată la comandă în zonă cu scopul capturării şi pedepsirii unor
persoane care au refuzat să se prezinte la încorporare pentru armată, fapt
considerat atunci ca fiind opoziţie faţă regimul comunist aflat la putere.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/raport_halmasau/halmasau_24_aprilie_2007/
3. IOSIF ORŞA.
Locaţia: sat
Glodghileşti, com. Burjuc, jud. Hunedoara.
Data morţii: 11
februarie 1950.
Data acţiunii de
deshumare: 3 iulie 2007.
Iosif Orşa a fost
executat sâmbătă, 11 februarie 1950, în spatele casei sale, cu focuri de armă
trase de doi ofiţeri de Securitate îmbrăcaţi în haine civile. Despre motivul
execuţiei, informaţiile sunt contradictorii. Cert este că Iosif Orşa era unul
dintre oamenii înstăriţi ai satului, fiind şi proprietarul unei mori. Unii
săteni vorbesc despre apartenenţa sa la Mişcarea Legionară, alţii despre
legăturile cu partizanii din grupul condus de maiorul Duma, care a acţionat la
poalele Munţilor Metaliferi din Apuseni şi pe Valea Mureşului.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/misterul_executiei_lui_iosif_orsa/
4. TIRA GEZA.
Locaţia: municipiul
Satu Mare, jud. Satu Mare.
Data morţii: 17
august 1949.
Data acţiunii de
deshumare: 11 octombrie 2007.
În jurul datei de
14 august 1949, la Consiliile Populare din satele Mărtineşti şi Odoreu, comuna
Odoreu, judeţul Satu Mare, au avut loc adunări ale localnicilor în care s-a
vehiculat ideea că tinerii din satele lor vor fi duşi la muncă forţată în
Uniunea Sovietică. În urma acestor zvonuri, între populaţia locală şi
activiştii de partid au avut loc conflicte. Intervenţia autorităţilor a fost
promptă, iar liderii de opinie şi un număr de aproximativ 50 de persoane din
cele două sate au fost arestaţi. În zilele următoare majoritatea celor reţinuţi
au fost eliberaţi, cu excepţia a patru persoane: Tira Geza, Papp Endre, Biro
Endre şi Gyulai Sandor. În ziua de 17 august 1949, aceştia au fost duşi la
marginea celor două sate şi executaţi prin împuşcare.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/raport_tira_gheza/
5. LEONIDA BODIU, IOAN ŞTEFAN BURDEŢ, TOADER
DUMITRU.
Locaţia: sat Nepos,
com. Feldru, jud. Bistriţa-Năsăud.
Data morţii: 24
iunie 1949.
Data acţiunii de
deshumare: 27 - 28 aprilie 2009.
În primăvara anului 1948, Ioan Leonida Bodiu, fost ofiţer al Armatei Regale
Române, a pus bazele unei organizaţii anticomuniste la care au aderat mai mulţi
locuitori din zona comunelor Rebra, Parva şi Rebrişoara, în majoritate ţărani
nemulţumiţi de situaţia din ţară. Organizaţia s-a numit Liga Naţională
Creştină, însă în zonă se vorbea atunci si despre o organizaţie cu
denumirea de Garda Albă, dar se presupune că aceste informaţii au fost
create şi lansate de Securitate pentru dezinformarea localnicilor şi atragerea
celor nemulţumiţi, ca pretext pentru condamnarea lor ulterioară. Toader Dumitru
a fost sfătuitorul şi principalul ajutor al lui Leonida Bodiu, el fiind şi fost
primar al comunei Rebra. Ioan Burdeţ deţinea o cârciumă în Rebrişoara şi a fost
unul dintre principalii sprijinitori ai lui Leonida Bodiu. Cei trei au fost arestaţi
şi anchetaţi la sediul Securităţii din Bistriţa. În noaptea dintre 23 şi 24
iunie 1949, aceştia au fost scoşi din arestul Securităţii şi transportaţi cu o
maşină până în dreptul gării din satului Nepos, de aici fiind apoi duşi pe jos,
încătuşaţi, circa 4 km, până pe Dealul Crucii unde au fost împuşcaţi,
fără să existe vreo sentinţă judecătorească de condamnare a acestora la moarte.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/campanii_referitoare_la_executiile_sumare_ale_securitatii_din_anii_1949_1952/
şi
http://www.crimelecomunismului.ro/pdf/ro/rapoarte/raport_nepos.pdf
6. VITAN
PETRU.
Locaţia: sat
Băieşti, com. Pui, jud. Hunedoara.
Data morţii: 21
noiembrie 1952.
Data acţiunii de
deshumare: 6 - 7 mai 2009.
Vitan Petru a aderat în 1948 la organizaţia anticomunistă Liga
Partizanilor Români din Haţeg, condusă de inginerul constructor
Lazăr Caragea. În iunie 1949, în urma unei trădări, Lazăr Caragea a fost rănit
si capturat, apoi au urmat arestări în rândurile membrilor şi sprijinitorilor
organizaţiei. Unii dintre cei vizaţi, pentru a nu fi prinşi, au devenit fugari,
refugiindu-se în zonele muntoase din apropiere. Vitan Petru împreună cu
consăteanul său Nandra Iosif s-au retras şi adăpostit în zona înălţimilor
împădurite de la nord-est de satul Băieşti. În 21 noiembrie 1952, cei doi au
fost surprinşi într-un bordei amenajat de ei în Părăul Fădiţăului, la
circa 3 km faţă de sat. Iosif Nandra a fost împuşcat şi rănit, reuşind să
supravieţuiască, iar Petru Vitan a fost omorât cu grenade.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/campanii_referitoare_la_executiile_sumare_ale_securitatii_din_anii_1949_1952/
şi
http://www.crimelecomunismului.ro/pdf/ro/rapoarte/raport_baiesti.pdf
7. ANCULIA PETRU, URDĂREANU GHEORGHE.
Locaţia: com.
Teregova, jud. Caraş-Severin.
Data morţii: 22
februarie 1949.
Data acţiunii de
deshumare: 18 - 19 iunie 2009.
Anculia Petru, meşter cojocar în Teregova, a făcut
parte din grupul de partizani condus de notarul Gheorghe Ionescu. Urdăreanu
Gheorghe, agricultor, a făcut parte din grupul de partizani al fraţilor
Duicu, format în martie 1948, iar ulterior din grupul condus de colonelul Ion
Uţă. Cei doi au fost ucişi în lupta din 22 februarie 1949 de la Pietrele Albe (la circa 8 km vest de
Teregova), spre Munţii Semenic. După ce au fost ucişi, cadavrele celor doi au
fost expuse câteva zile în faţa Primăriei din Teregova, apoi îngropate în
secret de Securitate, noaptea, la marginea comunei.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/presa/comunicate/actiunea_de_exhumare_a_patru_partizani_comunisti/
8. MEŞTER ANDREI.
Locaţia: com.
Sălciua, jud. Alba.
Data morţii: 19
octombrie 1948.
Data acţiunii de
deshumare: 27 - 28 august 2009.
După instaurarea
comunismului, Andrei Meşter s-a împotrivit noului regim, devenind
pentru autorităţi o persoană incomodă care trebuia redusă la tăcere. Fiind
urmărit de Poliţia de Siguranţă, la începutul anului 1948 şi-a părăsit
domiciliul şi a devenit fugar în Munţii Trascăului din Apuseni. A fost capturat
şi arestat în vara lui 1948, în satul Valea Poienii. Securitatea l-a făcut
responsabil de conducerea unei aşa-zise bande de partizani, care în
realitate nu a existat. A fost reţinut, anchetat şi torturat aproximativ trei
luni în arestul Securităţii din Turda, iar în dimineaţa zilei de 19 octombrie
1948 a fost scos din arest şi transportat cu maşina Securităţii pe Valea
Arieşului, până la hotarul dintre comunele Poşaga şi Sălciua, unde a fost
împuşcat mortal, din spate, cu o rafală de pistol-mitralieră.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/o_noua_campanie_de_exhumari_desfasurata_de_iiccr_pe_valea_ariesului/
9. SELAGEA
NICOLAE.
Locaţia: sat
Dealul Capsei, oraş Câmpeni, jud. Alba.
Data morţii: 2
septembrie 1950.
Data acţiunii de
deshumare: 1 - 2 septembrie 2009.
Nicolae Selagea a făcut
propagandă în favoarea P.N.Ţ., motiv pentru care a fost urmărit de Securitate
încă din toamna anului 1948. A fost membru în Organizaţia anticomunistă de
partizani Frontul Apărării Naţionale,
condusă de maiorul deblocat Nicolae Dabija. În urma unei trădări, a fost
surprins şi blocat într-o şură din satul natal, Dealul Capsei. A urmat un schimb
de focuri cu cadrele de Securitate participante, fiind rănit la un picior de
către locotenentul Octavian Vociu, apoi a fost împuşcat mortal, din apropiere,
de către maiorul Mihail Kóvaci, pe atunci şeful Serviciului Judeţean al
Securităţii Poporului din Turda.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/o_noua_campanie_de_exhumari_desfasurata_de_iiccr_pe_valea_ariesului/
10. MUREŞAN SIMION.
Locaţia: sat
Sântejude-Vale, com. Ţaga, jud. Cluj.
Data morţii: 5
octombrie 1949.
Data acţiunii de
deshumare: 22 octombrie 2009.
Mureşan Simion a fost
membru în Organizaţia anticomunistă Partizanii Regelui Mihai,
constituită în cursul 1948, care avea mulţi aderenţi în zona rurală dintre
oraşele Turda şi Gherla. În ziua de 5 octombrie 1949, Securitatea a organizat o
razie în satul Sântejude-Vale cu scopul prinderii a trei partizani, care erau
adăpostiţi clandestin în gospodăria lui Mureşan Simion. Casa acestuia a fost
înconjurată, fiind prinşi doi dintre partizani, care la scurt timp au fost
executaţi. Al treilea a reuşit să scape, dar a fost prins ulterior şi condamnat
la ani grei de închisoare. După împuşcarea celor doi partizani, Simion Mureşan,
care avea atunci 76 de ani, a fost ridicat de acasă şi executat la rândul său
prin împuşcare, la o mică distanţă faţă de gospodăria sa. Fiul cel mare al
victimei a fost adus şi obligat să-şi îngroape tatăl chiar pe locul execuţiei.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro
11. ALEXANDRU
MACAVEI.
Locaţia: sat Muşca,
com. Lupşa, jud. Alba.
Data morţii: rănit
grav în luptă la 31 iulie 1949, apoi se sinucide în ziua următoare, la 1
august.
Data acţiunii de căutare
a osemintelor: Campania I (15-16 iunie 2009); Campania II (22 iulie 2009);
Campania III (27 iulie 2009).
Alexandru Macavei a fost membru
P.N.Ţ. şi sublocotenent în armată, fiind trecut în rezervă în anul 1946. A
intrat în conflict cu autorităţile comuniste şi s-a alăturat grupului de
partizani condus de maiorul Nicolae Dabija, fiind unul dintre liderii
Organizaţiei Frontul Apărării Naţionale.
Căutările efectuate până în prezent nu au dus încă la depistarea locului
mormântului lui Alexandru Macavei, însă investigaţiile noastre pe această linie
vor continua.
|
