În noaptea de 23 ne-am dat seama că Guşe este depăşit. Era şi obosit, era, probabil, şi complexat de situaţiile prin care trecuse; pentru că am avut un moment când mi-am dat seama că el nu poate să facă faţă situaţiei. În primul rând, ne-a prezentat o informare asupra situaţiei militare cu un tablou total panicard, din care nu se vedea o gândire coerentă asupra stării de lucruri şi ce anume trebuie întreprins. N-avea capacitatea de analiză necesară şi nici nu avea forţa necesară ca să prezinte încredere pentru o conducere coerentă. În plus, în noaptea aceea, înaintea acestei analize, a venit la mine (mai erau câţiva de faţă, nu mai ştiu bine cine era cu mine), foarte agitat, foarte tulbure, să-mi ceară să ies la Televiziune şi să cer populaţiei Bucureştilor să părăsească străzile, să se retragă toţi în case şi în întreprinderi. În condiţiile acestea, de anarhie totală din oraş, spunea el, armata nu poate să facă ordine. Am căutat să stau de vorbă eu el, să-i explic că asta ar fi o mare gafă, o mare greşeală politică. Revoluţia română a fost înfăptuită de oamenii care au ieşit în stradă; a veni cu o asemenea idee şi cu motivaţia ca armata să facă ordine, ar fi fost un semnal că armata vrea să pună mâna pe putere. Și inclusiv cei care vin cu asemenea argumente. Cum putea să fie receptată o asemenea chestiune de către populaţie? În plus, i-am spus: dumneata stai aici. Ai stat în sediul CC-ului şi acum stai aici, în sediul Ministerului Apărării Naţionale. Eu circul prin oraş ? pentru că circulam tot timpul, de la MApN la Televiziune şi viceversa, într-un TAB. E adevărat, se creaseră baraje pe toate arterele de circulaţie. Dar nu ne deranjau. Era atmosfera aceea de entuziasm general. Ne opreau, ai noştri cu TAB-ul opreau; li se spunea băieţilor cine suntem, pentru că erau, mai toţi, băieţi tineri, care zi şi noapte stăteau pe stradă. Și când auzeau cu cine au de-a face, ne salutau şi ne dădeau drumul. Atunci ce ne împiedică treaba asta? De ce armata trebuie să fie implicată în aceste baraje? Mai mult, oamenii aceştia sunt chiar utili, ei pot să împiedice desfăşurări anarhice de forţe sau pătrunderea unor oameni rău voitori. Aici, se vedea că îl părăsiseră nervii şi această atitudine faţă de oamenii care înfăptuiseră revoluţia mi s-a părut total aberantă. [pag 382-383]