Statutul de ?regalist? al ierarhilor bisericilor, foşti membrii de drept ai senatelor Austriei şi Ungariei, a dobândit astfel recunoaşterea şi în Marele Sfat Naţional Românesc. Vlădicul Iuliu era mulţumit şi pentru faptul că reprezentarea Diecezei Gherlei ajunsese semnificativă şi cu pondere. Odată citită şi aprobată lista ?deputaţilor?, au dat năvală vorbitorii, spre marea iritare a celor ce aşteptau afară rezultatele. După ce episcopul greco-catolic Demetriu Radu a stăruit pe o retorică triumfalistă şi apologetică la adresa celor din sală, a sărit la predică episcopul neunit Ioan Ignatie Papp, care a luat-o şi el de la Adam şi Eva. Peste discursul acestuia s-au suprapus acordurile imnului lui Andrei Mureşianu, irupte din nerăbdarea tinerilor studenţi de la Blaj. ............................ Bătrânul luptător Gheorghe Pop de Băseşti a încheiat formalist şedinţa şi aproape că i-a împins afară pe cei care trebuiau să desluşească mulţimii înţelesurile hotărârilor luate. Apoi, înfiorat să constate că lupta vieţii sale se împlinise, a ales pilda dreptului Simion, cel eliberat de apăsarea profeţiei că nu va putea muri până nu-l va cunoaşte pe Mesia, şi s-a prosternat în rugăciune : Acum, slobozi în pace pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, pentru că ochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai pregătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor...[pag. 133]