Ca autor al proiectului de Rezoluţie intitulat "Violarea drepturilor omului în cazul minorităţilor naţionale române din Serbia", din 17 octombrie 2005, m-am interesat îndeaproape de situaţia acestei minorităţi autohtone, care locuieşte în 154 de comune române şi 48 de comune mixte, între Dunăre, Timoc şi Morava din Serbia orientală... Membrii acestei minorităţi se autoidentifică invariabil în propria lor limbă cu endonimul Rumâni, iar unii din ei folosesc, doar atunci când vorbesc în sârbă, şi exonimul Vlahi. Vlah înseamnă Român, după cum Deutch, Tedesco, Neamţ, Allemand înseamnă German. Numele de Vlah şi de Român desemnează aceeaşi realitate etnică. Aceşti termeni sunt sinonimi şi nu sunt nicidecum opozabili... Nu există în Serbia de răsărit o minoritate română aparte şi o altă minoritate vlahă aparte. Iată de ce raportorul nostru, dl Jungen Herrmann vorbeşte despre o singură monoritate, care este definită prin doi termeni echivalenţi semantic şi uniţi prin bară oblică. Asemenea cazuri de paralelism terminologic sunt multiple în Europa: unguri /maghiari, greci/elini... Această confuzie terminologică artificială a fost introdusă din exteriorul comunităţii române de către autorităţle Serbiei după al Doilea Război Mondial. Până atunci autorităţile sârbe au vorbit întotdeauna doar de români. Scopul acestei opoziţii artificiale de termeni român şi vlah este dezbinarea minorităţii române din Serbia de răsărit şi împiedicarea unei părţi a acestei minorităţi de a se bucura de beneficiile articolului 3 al Convenţiei cadru privind protecţia minorităţilor naţionale. (Intervenţia deputatului Vlad Cubreacov, Republica Moldova, Partidul Popular European, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, 1 octombrie, 2008)