VITALIE CIOBANU: La hotel, Nelly Möller ? una din fetele din stafful german ? mi-a povestit aventurile ei în Moldova, Transnistria şi Ucraina: staţii auto părăsite, hărţuială cu poliţia etc. ? o disiponibilitate enormă pentru aventură. Am întâlnit-o la mulţi occidentali, care s-au repezit, după 1989, să exploreze "Estul sălbatic" pentru a-şi astâmpăra, pesemne, spleenul pe care ţi-l induce un mediu prea aspetic de existenţă. Leons Breidis ? un intelectual admirabil- e, altfel, un om muncit de obsesii şi veşnice nemulţumiri: i s-a plâns lui Nae Prelipceanu că în Letonia e rău, că, dincolo de pospaiul occidental, totul e putred pe dedesubt. Briedis foloseşte un limbaj metaforic, o terminologie abisală, agreată şi de Maria. "Lasă, Leons, că la noi e putred şi pe deasupra şi pe dedesubt!", încearcă să-l consoleze Nae. În aceeaşi seară, la hotel, la prima semifinală a lui Euro 2000, Portugalia pierde în faţa Franţei prin aşa-zisa "moarte subită" sau "golden goal". Îmi pare sincer rău. Franţa e deja campioană mondială, iar Portugalia lui Figo se chinuieşte de-atâţia ani să ajungă şi ea cineva în Europa!... Mă gândesc, cu tristeţe ? un gând care m-a urmărit de când am ajuns în Letonia ? la Anatol (Tolea) Mazur, colegul de clasă şi bunul meu prieten din copilărie, de la Floreşti, care a avut ambiţia să absolve în capitala Letoniei, sub sovietici, un liceu militar aviatic, iar după declararea independenţei, ca mulţi alţii, a intrat în lumea afacerilor. Avea o o firmă prosperă la Riga. A murit acum un an, într-un stupid accident de maşină, lăsând în urmă soţia şi trei copii. Destine de basarabeni...[pag 249-250]