[...] Prin acest volum doresc să înfăţişez patimile (1944-1948) şi răstignirea (1949) Poliţiei Române.
Am simţit că sunt obligat să scriu această carte. Mai întâi pentru că sunt ofiţer de poliţie. Pentru că nu s-a scris despre martirajul poliţiştilor şi începuturile tenebroase ale unei instituţii de import : Miliţia din RPR. Iar în cărţile de istorie nu am găsit informaţii despre distrugerea Poliţiei, sistemul imunitar al Cetăţii, scutul legilor şi apărătorul cetăţeanului de rând, cu deosebire al celui fără de ajutor.
Oricât aş fi de binevoitor, nu reuşesc să înţeleg cum de a trecut un sfert de veac şi nu s-a făcut nimic pentru acei slujbaşi din trecut. Regimul comunist ne-a confiscat oraşele, libertatea, limba, cultura, cărţile, şcolile, elitele. Armata şi Poliţia nu aveau cum să scape. Dimpotrivă, au fost în linia întâi. A venit 1989 şi efectele negative se menţin. Încearcă să ne confişte şi memoria. Îmi dau seama cu mare amărăciune că, pe zi ce trece, noii stăpâni ai acestei democraţii pe care o traversează România, pe lângă otrăvirea sufletelor, ne inoculează şi uitarea. Iar uitarea este sinonimă cu trădarea. Ei n-au cum să ne cunoască sufletul, pentru că ei – vorba maestrului Dan Puric – intră într-un cimitir ca într-un restaurant. [...]

- autorul -


*apsați butonul Download pentru a descărca în format PDF un sumar al cărții conținând și un cuvânt înainte scris de Dan Puric.