1951
ianuarie – Apare, la Paris, revista literară şi culturală „Gânduri libere”. Se editează 6 numere, ultimul în 1952.
martie, 17 – În Adunarea Generală a Asociaţiei Avocaţilor Români din Străinătate, cu sediul la Paris, se alege comitetul de conducere, în următoarea componenţă: Constantin Antoniade – preşedinte; Virgil Veniamin şi Wilhelm Filderman – vicepreşedinţi; G.R. Şerbănescu – secretar general; Emil Vasiliu-Cluj şi P. Manolescu – secretari adjuncţi; E. Hagi Anton – casier; Dan Dragomirescu, A. Melinte şi I. Clang – cenzori.
martie, 29-31 – La Aix–la-Chapelle are loc al IV-lea Congres al U.E.F. Gabriel Bădărău, secretar general adjunct, prezintă raportul de modificare a statutelor.
martie – Tineretul Naţional Ţărănesc în Exil ţine Adunarea Generală sub preşedinţia lui Gheorghe Popescu-Botoşani. Se hotărăşte formarea unui comitet pentru verificarea cadrelor, redactarea unui anteproiect de statut şi pregătirea viitoarei adunări generale.
martie- la Paris apare primul număr al publicaţiei lunare „România Viitoare”, subintitulat „ Buletin al tineretului naţional-ţărănesc în exil”.
martie- se contituie, la Paris, Asociaţia Avocaţilor şi Magistraţilor Români în Exil. Iniţiativa aparţine avocatului G.R. Şerbănescu. Din asociaţie puteau face parte cei care fuseseră înscrişi în barourile din România şi au practicat avocatura în mod efectiv, precum şi foştii magistraţi şi toţi cei care, întrunind condiţiile legale, nu s-au putut înscrie în barou din cauze de forţă majoră. A fost ales comitetul de conducere: C. Antoniade – preşedinte; Virgil Veniamin şi Wilhelm Filderman – vicepreşedinţi; G.R. Şerbănescu – secretar general; Emil Vasiliu-Cluj – consilier; Hagi Anton – casier; Stere Ionescu şi Mircea Vlasto – cenzori.
august, 9 – Fundaţia Regală Universitară „Carol I” din Paris primeşte autorizaţie de funcţionare. Reînfiinţată, fundaţia avea menirea să se plaseze deasupra politicii de grup ori de partid, militând pentru un ideal naţional comun tuturor românilor. Astfel, majoritatea celor 24 membri ai Comitetului de Direcţie şi ai Consiliului,  recrutaţi dintre cadrele universitare şi diplomatice din exil, nu aparţinuseră vreunui partid politic, iar cei ce făcuseră parte din diferite formaţiuni politice, fuseseră selectaţi pentru meritele lor culturale.
septembrie, 2 - La Paris moare Anton Bibescu, fost ambasador al României la Washington şi Madrid.
noiembrie 20 – Asociaţia Jurnaliştilor Români din Străinătate ţine, la Paris, Adunarea Generală pentru alegerea noului comitet. Sunt confirmaţi: Ion Dragu – preşedinte; I. Brăiloiu şi Romulus Boilă – vicepreşedinţi; Mugur Valahu – secretar general; I. Ureche- trezorier; Adriana Georgescu-Cosmovici, Leontin Jean Constantinescu, O. Cernea, Leon Negruzzi, N. Tolu şi A. Serdaru – membri.
*** - Apare, la Paris, până în 1960, revista „Caete de Dor”. Redactori sunt: Virgil Ierunca (nr. 1-7) şi Constantin Amăriuţei (nr. 8-13).
*** - La Paris apare revista umoristică „Moftul Român”, subintitulată „Organ al celei de-a treia Internaţionale a Românilor Liberi”. Se editează 6 numere pe anii 1951-1952, fără precizarea sediului şi a colegiului de redacţie. Pe frontispiciul revistei apar numele lui Nicolae Rădescu – preşedinte şi Nicolae Malaxa – proprietar.[pag. 86-87]