[...] Organele de conducere ale principatului au fost un principe ales, consiliul acestuia, compus de regulă din douăsprezece persoane, şi adunările dietei, alcătuită în medie din 150 persoane şi dezvoltată din forma iniţială a dietelor locale: adunări nobiliare, congregaţii etc..

Autonomia organizaţiei de stat transilvane s-a manifestat activ nu numai prin exercitarea principalelor prerogative ale principelui, în calitatea sa de suveran al teritoriului şi al persoanelor, ci şi prin activitatea adunărilor dietei principatului. În conducerea principatului, dieta a fost mai ales un organ de legiferare, hotărârile ei constituind  forme de manifestare ale autonomiei.

„Aprobatele constituţii ale regatului Transilvaniei şi ale părţilor ungureşti anexate ei” constituie o sinteză a hotărârilor dietei Transilvaniei din primul secol de existenţă a principatului autonom. Pentru studierea elaborării Constituţiilor aprobate prezintă interes mai ales activitatea dietelor Transilvaniei din perioada anilor 1540-1653, perioadă în care dietele formau organele constituţionale  principale, funcţionând neîntrerupt de la înfiinţarea principatului autonom şi până la apariţia Constituţiilor aprobate.

În epoca principatului autonom au avut loc în total 296 de diete principale, în afară de cele secundare, cu adunările nobiliare, congregaţii, etc. Dintre acestea, cele şapte diete transilvane ţinute în timpul lui Ioan Zapolya nu sunt recunoscute de către o parte a istoriografiei maghiare ca reprezentând o activitate de legiferare autonomă, asemănătoare activităţii dietelor de mai târziu, deşi activitatea lor privea Transilvania. Ulterior apariţiei Constituţiilor aprobate, au mai avut loc 72 de diete. În acest fel, în intervalul de la dieta întrunită la 28 august 1540, convocată de regina Izabela la Sighişoara şi până la apariţia Constituţiilor aprobate în martie 1653 au avut loc 210 diete, ale căror lucrări se reflectă în Constituţiile aprobate. Acest mare număr de diete se explică prin aceea că timp de un secol şi jumătate au avut loc în aceleşi an diete repetate şi adeseori în diferite localităţi.

Prin dieta de la Sighişoara din 1540 începe deci în Transilvania epoca unei legislaţii proprii, recunoscută şi realizată printr-un organism propriu, Dieta Transilvană.

.....

La patru ani după înscăunarea lui Gheorghe Rákoszi al II-lea (1648-1657), la îndemnul acestuia, pentru sistematizarea conţinutului dreptului, distingerea raporturilor de drept după importanţă şi o împărţire mai metodică a acestora, dieta de la Alba Iulia a hotărât regruparea textelor colectate. În acest scop a fost numită o comisie alcătuită din doisprezece „bărbaţi ai ţării, experimentaţi într-ale dreptului şi obiceiurilor (iurium ac consuetudinum patriarum peritis  viris)”. Comisia îl avea ca preşedinte pe comitele din Turda. Din comisie făceau parte judecători ai curiei, înalţii funcţionari din justiţie şi administraţie, reprezentând în acelaşi timp cele trei „naţiuni” privilegiate şi cele patru religii recepte. La ordinul principelui s-a numit şi un „rechizitor”, încredinţat cu încasarea şi administrarea contribuţiilor accesorii, necesare realizării acestei importante lucrări juridice.

Doi factori au făcut ca să se ia angajamente pecuniare de către membrii dietei, iar acestea să fie confirmate de adunare ca fiind absolut necesare  pentru acoperirea cheltuielilor necesare de elaborare a Constituţiilor aprobate. Primul factor a fost de ordin organizatoric, şi era în legătură cu interesul îmbunătăţirii vieţii de stat şi a justiţiei. Se urmărea prin efectul legii, îndeosebi punerea ordinii în administraţie şi mai ales în administraţia banului public. Al doilea factor a fost de ordin social, legat de structura feudală a ţării: se urmărea consolidarea privilegiilor nobiliare prin efectul unei legi a cărei elaborare necesita, evident, sacrificii pecuniare.

Activitatea comisiei de codificare

Comisia aleasă de dieta din Alba Iulia, numită „comisie de codificare”, ar fi trebuit să se reunească de îndată, însă începerea activităţii ei a fost amânată până în toamnă (20 octombrie 1652), când principele a  convocat-o la Reghin. Membrii comisiei s-au prezentat la vreme, iar principele şi-a stabilit reşedinţa  la Gheorgheni, ca să fie în apropierea comisiei pentru cazul în care membrii ei ar dori să-l consulte. Faţă de noianul de legi şi de dispoziţii, prelucrarea a fost destul de grea, multe dintre articole  fiind la timpul lor acomodate nevoilor momentului şi prin aceasta au devenit  adeseori contradictorii, nemaicorespunzând exigenţelor noilor vremuri. Sarcina comisiei a fost aceea de selecţionare a acelora dintre legile vechi care se dovediseră în trecut corespunzătoare şi care reprezentau un interes juridic în vederea unei codificări unitare, apoi gruparea lor, aşezarea la locul potrivit, punerea lor de acord şi acomodarea  la împrejurările curente. [Condiţiile istorice ale elaborării Constituţiilor aprobate din Transilvania şi urmările lor social-politice asupra populaţiei româneşti, fragmente din pag. 60-64]