O obiecţie care se ridică la adresa istoriei orale este ?subiectivitatea? ei, chiar posibilitatea de manipulare la interfaţa intervievat / intervievator. Nu redeschidem aici o discuţie atât de specioasă, dar am ţinut ca în afara rubricilor de interviuri și mărturii să introducem în menu și apariţiile editoriale, deci cărţile. Care sunt aceste cărţi? Cărţi cu tentă istorică în general; cărţi de istorie, sociologie, etnografie, politică, de documente, scrise de români, despre români și istoria lor în ultima sută de ani, în orice limbă ar fi publicate și pe orice meridian. De fapt, cărţile de istorie orală propriu-zisă sunt minoritare, pentru că minoritare sunt și în literatură (Zoltan Rostas, Smaranda Vultur și alţii), o ponderea mai mare au jurnalele și amintirile. Mergem până în zona romanului istoric sau a relatărilor romanţate. Care este rolul acestor cărţi într-un asemenea site? Ele răspund unei nevoi de informare suplimentară asupra contextului unor relatări, aduc un fel de latură ?obiectivă?. Ultimul secol este relativ bine acoperit documentar și apar în permanenţă sau se reeditează titluri noi. Suntem într-o zonă disputată istoric, în România ?creatorii? istoriei din ultimii 50 de ani sunt încă la cârma ţării, mecanismele sociale care au depășit neavariate momentul revoluţionar continuă să funcţioneze după ciclul conceput în comunism. Prin asta vreau să spun că în permanenţă riscăm noi ?descoperiri?, ne găsim în faţa unei uriașe suprafeţe ce așteaptă desţelenirea și se avansează extrem de încet, aproape precaut , și pentru că scormonirea istoriei recente nu este foarte agreată politic. Apoi, rolul prezentării acestor cărţi este și acela de a le aduce, pe o cale suplimentară, la cunoștinţa celor interesaţi, care își pot continua demersul pentru procurarea lor adresându-se editurilor, bibliotecilor, etc.. În acest sens, pentru editurile prezente pe web am prevăzut și link-uri. Cum s-a realizat alimentarea rubricii de carte? În primul rând este meritul creatorilor tehnici ai site-ului (Incremental S.A.), care au răspuns prompt și adecvat cererilor noastre, creând un sistem ușor de utilizat pentru introducerea informaţiilor în această bază de date. Primele cărţi introduse au fost cele din biblioteca proprie. Pentru fiecare carte se scanează coperta, se introduc toate datele de descriere: autorul, titlul, editura, orașul și anul de apariţie, colective, autorul prefeţei și se alege un fragment , 3-10 rânduri, despre sau din cartea respectivă. La început, introducerea a fost făcută de către creatorii tehnici ai site-ului, iar de câteva luni o realizez eu (Mircea Ivănoiu, director executiv al fundaţiei ASPERA Pro Edu). Se lucrează pe pachete de 10-20 de titluri odată. O campanie în care s-au introdus peste 250 de titluri a fost făcută în august-septembrie 2003, toate aceste cărţi fiind ?împrumutate? de la Biblioteca Judeţeană ?Gh. Bariţiu? din Brașov. Aici ne-am bucurat de bunăvoinţa a doi dintre angajaţi, de altfel istorici ca formaţie, soţii Ruxandra și Daniel Nazare. Iniţial au făcut cercetarea bibliografică pe baza unei liste inspirate de IRIR București, apoi au pregătit pachetele de cărţi, (câte 30-40) pentru scanare și înregistrare, într-o cadenţă de câte un pachet la 2-3 zile. Cine derulează lista cărţilor va remarca faptul că apar și unele titluri anterioare anului 1990, ușor de recunoscut pentru că nu au ISBN, unele aparţinând chiar comunismului românesc timpuriu. Fără mare valoare istorică, ele vorbesc totuși despre epocă, fiind opere fundamentale ale limbajului de lemn, a lipsei de idei și al incoerenţei sau chiar ale agresivităţii partizane la ?clasici? ai genului, cum au fost Constantinescu-Iași sau Ion Popescu- Puţuri. Care sunt planurile de viitor pentru această rubrică ? În primul rând descoperirea și introducerea altor titluri, mai vechi sau mai noi, care în opinia noastră și-ar avea locul în site, dar asta este sarcină permanentă. Apoi, ameliorarea modului de prezentare și realizarea link-urilor interne și externe, care ar face din memoria.ro un site integrat și perfect subordonat scopurilor sale. Încercăm să dirijăm și să absorbim cât mai multă informaţie în legătură cu apariţiile editoriale, și în acest scop vom scrie unui mare număr de edituri, reprezentate sau nu pe web, pentru a ne trimite exemplare de semnal la apariţie unor cărţi din această categorie. Astfel, noi le-am înregistra pe site foarte rapid, iar exemplarul ar intra în biblioteca istorică a Fundaţiei, bibliotecă al cărei destin urmează să-l stabilim după ce va deveni mai consistentă. Urmează să analizăm dacă tehnic, coperţile scanate nu ar trebui prezentate la o scară mai mare. Aceasta este o observaţie și o sugestie venită din partea unor vizitatori ai site-ului. La fel, un indiciu important în descrierea cărţii este numărul de pagini și formatul. Regretăm că nu le-am avut în vedere de la început, acum poate fi mai greu de modificat. Observaţia finală și concluzivă pe care aș vrea să o fac, rezultat al investigaţiilor făcute pentru completarea rubricii de carte, este că, despre o epocă pe care o considerăm slab reprezentată în biblioteci și librării, s-a scris totuși foarte mult, dar s-a citit foarte puţin. Dacă s-ar fi citit în măsura în care s-a scris despre istoria contemporană, altfel ar arăta România la această oră. Relaţia scriitor-cititor este denaturată. Multe cărţi din acest domeniu nu au apărut pentru a acoperi foamea intelectuală, iar, pe de altă parte, educaţia actuală nu creează și nu promovează într-o măsură suficientă o sănătoasă foame intelectuală. Pentru cei care se sustrag prin propria lor atitudine majorităţii și pentru momentul în care proiectele românești de educaţie civilizatoare vor funcţiona, un instrument ca al nostru va trebui să existe, în forma adecvată secolului XXI. Brașov, 3 decembrie 2003 Mircea IVĂNOIU