Exista o apropiere pronuntata intre sefii diferitelor culte religioase. Si, ceea ce am accentuat si cu alte ocazii, daca sunt intrebat pe cine consider ca cel mai bun prieten de-al meu aici, din Timisoara, voi spune ca il consider pe Mitropolitul Doctor Nicolae Corneanu, de care ma leaga o prietenie de peste cincizeci de ani. Asa ca, din acest punct de vedere, am putea spune ca, la Timisoara, ne apropiem de acea perioada, de acea epoca, la care nazuim noi din vremurile vechi, prin legislatia lui Mose, prin viziunile profetilor nostri. Dar, nu s-ar putea spune, nici aici chiar, ca lucrurile sunt asa cum am dori ca ele sa fie, mai cu seama in ultima vreme. Sovinismul a prins puteri, xenofobia la fel, inoata in apele sale. Si, spre marele nostru regret, au inceput sa apara svastici si apeluri impotriva noastra: ?Achtung..." si de felul acesta. Nu stiu daca acest fenomen este influentat de evenimentele care s-au petrecut in Austria, cand neofascistii, acel Haider a ajuns la putere, sa fie un partid de guvernamant. Speram ca nu pentru multa vreme, pentru ca Uniunea Europeana va avea atata putere ca sa constranga populatia austriaca sa vada ca nu aceasta este calea pe care se merge spre o uniune europeana. Nu putem uita ca Hitler si Heydrich erau originari tot din Austria si ca acest stat a fost o ?sera" a fascismului inca in acele vremuri. Totusi, noi nu cautam sa incheiem cu o nota de pesimism, ci cu optimism vrem sa privim inainte, asa cum cautam sa mentinem viata comunitara evreiasca, asa cum suntem acum preocupati de pregatirea festivitatii de Purim, pe care am vrea, cu toate ca si cea din anul trecut a fost una reusita, s-o intrecem pe cea precedenta. Si avem in fata si serile de Pesah. Noi speram ca timpul care ne sta in fata, pentru cei carora le vom preda stafeta, sa stea pe posturile de veghe si sa aiba grija ca aceasta comunitate, cu un trecut atat de maret, sa aiba nu numai un prezent acceptabil, dar si un viitor asemanator. Cu aceste ganduri tin eu sa raspund la apelul tau de a-mi depana, in fata ta, gandurile ce ma preocupa, desfasurarea vietii mele pana in zilele noastre. - Va multumesc foarte mult, domnule Prim-Rabin, Doctor Ernest Neumann. |