Doina Jela,  scriitoare, redactor la Editura Curtea Veche, n. 1951:

Fiindcă era convins că idealul de societate la care urma să ajungă este aproape și trebuie atins în timpul vieții lui și sub conducerea lui. Este păcatul oricărui conducător care crede că el deține adevărul. Și pentru că cei din jurul lui îi întrețineau această convingere, pentru ei profitabilă. Trăiau foarte bine în jurul lui.

 

Lidia Bradley, fondatoarea sitului memoria.ro, n. 1954:

Pe mine mă fascinează psihologia dictatorului la începutul ascensiunii sale. Pe măsură ce puterea îi devine tot mai absolută, el devine tot mai ușor de convins că este aidoma unui zeu. Dar cum este la început de drum? Încrederea în sine și dorința de putere l-a adus, prin luptă nemiloasă cu concurenții, în frunte. Cât din dorința de a fi proslăvit pornește chiar atunci de la dictator însuși, cât de clare sunt semnalele pe care el le dă anturajului său in acest sens? Și cât pornește de la cei care au înțeles rapid că își vor avansa cariera proslăvindu-l? Un dans hidos al hubrisului și corupției? Cândva, după prea mult timp însă, dictatorul se împiedecă și cade, dar unii parteneri continuă dansul, schimbând ușor mișcările. 

Iată câteva pagini despre cultul personalității lui Ceaușescu pe situri ale Muzeului Național de Istoriei a României:

?Cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu, inspirat din practicile maoiste și staliniste, este una dintre cele mai cunoscute variante ale ideologiei comuniste naționaliste. N. Ceaușescu a reușit să întrețină un cult al personalității de o inegalabilă amploare în spațiul european. Au exista trei momente importante care au permis lui Nicolae Ceușescu acapararea totală a puterii politice și implicit declanșarea și ulterior exacerbarea cultului personalității:?.?

 

Continuare la:

http://www.comunismulinromania.ro/aspecte-documentare/articole/89-cultul-personalitii.html

 

Textul descriind expoziția ?Epoca de aur. Între propagandă și realitate? din 2007:

?Expoziția își propune să ilustreze, cu materiale muzeistice tridimensionale, documente, fotografii și casete audio-video, impactul pe care l-au avut cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu, distrugerea identității și a mentalului colectiv și principalele caracteristici ale dictaturii Ceușescu. (?.)? 

Continuare la:

http://www.mnir.ro/ro/ExpozitiiTemporare/ExpozitieArhiva.aspx?IDExpozitieTemp=40

 

 

Mircea Ivănoiu, absolvent al Liceului ?Coriolan Brediceanu? din Lugoj, n. 1951: 

Nu știu dacă Nicolae Ceaușescu își închipuia că poporul trebuie să-l slăvească. Mai degrabă el a fost obișnuit cu omagiile deșănțate și slava slugarnică. Foarte concis aș spune că Ceaușescu era doar un prost neinstruit și de o viclenie nativă extremă. Foarte puțini oameni sunt însă insensibili ? l?éloge flatteur, în special dintre cei mai puțin instruiți?

Veți putea vedea acest lucru pe tot parcursul vieții care vă așteaptă : orice persoană care nu-și merită poziția, care nu a ajuns prin efort intelectual și/sau fizic onest la poziția sa socială, își pierde capul. Își pierde simțul măsurii și sub presiunea celor care îi laudă meritele inexistente începe să creadă că el este începutul și sfârșitul lumii. Cu cât omul este mai puțin educat (asta însemnând altceva decât acumularea de diplome), cu atât acest risc este mai mare, deși poate sunt persoane cu bun simț și puțină carte care și-au știut întotdeauna locul.

Ultimele mărturii ale unor persoane din anturajul lui ne dezvăluie un personaj care vroia să ajungă cu orice preț. Acest arivism politic cuplat cu cultul personalității pe care îl profesau cu mult talent cei din preajmă, au creat un monstru tiranic. Dar acest dictator nu ar fi reușit mare lucru dacă o întreagă armată de profitori nu-i cânta în strună, poate câteva zeci de mii de oameni la nivelul întregii țări. El ajunsese aproape o marionetă manipulată de subtilii săi acoliți. De altfel tot ei l-au sacrificat la momentul potrivit, lăsându-l să ? plece ? cu toate păcatele dictaturii.

Mai limpede, este vorba despre cei care organizau vizitele mincinoase de lucru, cei care organizau spectacolele de omagiere, cei care umpleau statisticile și hambarele cu recolte false, cei care făceau din niște banalități ultraplate ? operele capitale ale socialismului științific ?, cei care publicau texte ditirambice asupra înțelepciunii cuplului prezidențial,? Cum să nu înnebunești când ți se spune de dimineața până seara că tu ești geniul Carpaților, unul dintre marii gânditori ai lumii, cel care îmbogățește doctrina comunistă cu noi idei de o ? inestimabilă valoare teoretică și practică ?. Ceaușescu a fost creat de oameni care acuma sunt printre noi și te privesc cu inocență în ochi, mai mult, unii dintre ei creează în continuare asemenea indivizi prin vânzarea de iluzii, prin diplome fără acoperire, prin formalism, birocrație și iresponsabilitate socială. [Mircea IVĂNOIU, 14 noiembrie 2009]