Doina Jela, scriitoare, redactor la Editura Curtea Veche, n.1951

Cred că problema e complicată, dar cei doi sunt vinovați, fiindcă au conspirat din timpul vieții împotriva orânduirii existente și pentru instaurarea regimului care chiar s-a instaurat câteva decenii mai târziu. În general, când ?din idei curge sânge?, omul care le emite e vinovat, firește.  

 

Lidia Bradley, fondatoarea sitului www.memoria.ro, n. 1954: 

Marx și Engels au susținut ideea revoluției proletare pentru răsturnarea violentă a sistemului capitalist. Orice revoluție de acest tip, ca și orice război, produc victime reale: oameni în carne și oase, oameni care ne pot fi părinți sau copii, prieteni sau rude, își pierd viața sau libertatea. Instigarea la acțiuni care se soldează cu victime omenești, chiar în numele unor idealuri ce par a duce spre un bine preconizat, nu este acceptabilă.  O astfel de instigare pune un ideal deasupra ființei omenești, care îi devine astfel inferioară și dispensabilă. Ucizi în numele unei lumi mai bune. Așa funcționează și rețelele teroriste. 

Ceea ce nu înseamnă, desigur, că aceia care pun în aplicare idea pot da vina doar pe instigatori: fiecare trebuie să își asume responsabilitatea faptelor proprii.

  

Dr. Ioana Popescu, Muzeul Țăranului Român, n. 1949:

Nu mai departe de acum cinci ani, la Muzeul de Etnografie din Neuchatel s-a organizat o expoziție despre actualitatea teoriei economice a lui Marx. Menționez că Muzeul este cunoscut pentru discursurile inteligente, bine documentate și originale ale expozițiilor sale anuale. Nu cred așadar că toate analizele, ca și revoluția preconizată de Marx, sunt vinovate esențial de crimele care au urmat, și mai ales de amploarea lor. Cred că ar trebui să ne uităm mai degrabă către Lenin și Stalin, fără să facem desigur abstracție de Gheorghiu-Dej, Ana Pauker și Ceaușescu. Și mai ales, după ce ne uităm bine, să nu uităm că victimele comunismului au fost fără îndoială multe, dar mai important este să înțelegem că au fost cei mai buni reprezentanți ai neamului.

 

Prof. Dr. Cornelia Comorovski, n. 1925:

Abolind proprietatea privată și familia și rupând în mod radical cu ideile tradiționale (vezi Manifestul), teoria marxistă voia o schimbare a lumii prin revoluție, ceea ce nu e de conceput fără violentare a existenței și a culturii și fără moarte de om.

"Glorificarea, de către Marx, a violenței, cuprinde negarea cea mai clară a logosului..." scrie Hannah Arendt ("Criza  culturii").

 Nu putem ignora că au fost (încă sunt), admiratori ai lui Marx, care vedeau în ideile lui o eliberare a omenirii, care considerau că ele nu au fost bine aplicate în construcția statelor comuniste. Știm de asemeni că sunt încă în lume adepți ai teoriilor lui și ai partidelor comuniste.     

  Mi se pare esențial să nu uităm ceea ce știm din experiența Estului european și a țării noastre. Când a fost aplicat, marxismul a generat peste tot, la mari distanțe în spațiu și în timp, masacre, mizerie materială și morală și dezastrul vieților fără speranță. Uriașa capacitate de distrugere a sistemului comunist, bazat pe doctrina marxistă, a funcționat fără excepție pretutindeni.

 Nu se poate face abstracție de realități.

 Marx și Engels au avut o contribuție atât de importantă la crearea regimurilor comuniste, încât conducătorii acestora vorbeau și acționau în mod public și oficial în numele doctrinei marxiste. Instituțiile principale din stat adoptaseră același limbaj.

 În primul și cumplitul lagăr de concentrare din arhipelagul Solovki, (înființat la începutul anilor XX pe locurile mănăstirii), cekiștii și paznicii (oameni care torturau și ucideau) îi interpelau pe clericii deținuți cu un cuvânt din Marx : ?Que fais-tu l?, le pope? Tu répands ton opium?? (Boris Chiriaev, "La veilleuse des Solovki", Éditions des Syrtes, 2005)