F.I., n. 1954:

În China s-a realizat o combinație originală de capitalism și comunism, dar nu cu valoare de model.  Nu se aplică principii umanitare și democratice,  mor în fiecare an mii de muncitori în minele lipsite de măsuri de protecție.  Unii se imbogățesc, alții sunt la limita supraviețuirii. Este un fel de turbocapitalism cu partid unic.  Bun pentru economie,  dar nu pentru om.

 

Lidia Bradley, n. 1954:

Și pentru că nouă tuturor, oriunde am trăi, în România sau în Statele Unite, în Africa de Sud sau în Germania, ne place să cumpărăm cât putem de ieftin. China produce acum pentru întreaga lume. Este de-a dreptul dificil în Statele Unite să găsești ceva care nu a fost ?Made in China?.  Iar în Germania, chiar și la tradiționalele piețe de Crăciun, unde în urmă cu câțiva ani se prețuiau doar obiectele făcute de artiști locali, abundă acum decorațiile făcute în China. 

În China au deschis linii de producție mai toate întreprinderile vestice - de la cele de confecții la cele de automobile și produse electronice de vârf - tocmai pentru că mâna de lucru acolo este capabilă, disciplinată (adică ținută în frâu) și foarte ieftină. Sau chiar neplătită: în presa engleză apăruseră acum doi ani articole despre copii și adolescenți chinezi răpiți de pe stradă și duși să lucreze în întreprinderi ca sclavi. 

Guvernul comunist privește cu îngăduință afacerile care fac din China o mare putere economică și, implicit, militară. Apărarea drepturilor omului, democratizarea societății și transparența sistemului financiar nu sunt priorități pentru guvernul comunist. Conducătorii actuali ai Chinei au renunțat la ideea economiei planificate - componentă esențială a economiei comuniste - când au văzut succesul economiei de piață. Nu au renunțat însă la puterea politică.

În concluzie, investițiile pe care le-au făcut firmele vestice și contribuția noastră, a tuturor celor care vrem să cumpărăm cât mai ieftin, au pornit și susțin noua economie chineză. Bineînțeles, cu peste un miliard de locuitori, China are o imensă piață de desfacere internă, chiar dacă o mare proporție din locuitorii ei sunt încă foarte săraci. Prin piața ei de desfacere internă, China susține, la rândul ei, toate firmele vestice care nu își mai pot permite să o ignore. Urmează să vedem cât timp va dura creșterea economică în ritmul actual, avănd în vedere pericolul pus de declinul resurselor energetice (petrol, carbune, etc.). Se aude și de firme vestice care se retrag din China din cauza corupției. Fără îndoială, când stagnarea va începe, ne vom resimți cu toții. Dar mai e până atunci...