1917.
1 octombrie: în urma chetelor organizate de conducerea Sectiunii Române a Partidului Social Democrat din Ungaria [careia, în continuare, o sa-i spunem P.S.D.(R)] a reaparut saptamânalul Adevarul, organul de presa al P.S.D.(R), suspendat în 1914, la începutul razboiului.

1918.
Ianuarie. Se constituie noul Comitet al P.S.D.(R), care îsi avea sediul la Budapesta, în urmatoarea componenta: Bazil Surdu, Enea Grapini, Teodor Moga, V. Petrascu, Iosif Maer, I. Flueras, Valeriu Coman, Iosif Jumanca, Tiron Albani, C. Craciun si V. Olar. Februarie: protest în Parlamentul ungar al deputatului român Teodor Mihali, membru în conducerea Partidului National Român, împotriva masurilor antiromânesti ale autoritatilor.

5 mai: Congresul P.S.D.(R) adopta o rezolutie împotriva caracterului imperialist al pacii pe care Puterile Centrale voiau s-o impuna României. Se alege un nou Comitet Central, format din : Iosif Cisar, Ion Flueras, Enea Grapini, Iosif Jumanca si Nicolae Ignat; din comisia de control faceau parte: Iosif Renoiu, George Boier, Iosif Receanu, Ion Vitelar si Vasile Patrascu.

25 septembrie: în sedinta C.C. al P.S.D.(R) se examineaza situatia politica si se ajunge la concluzia necesitatii unirii tuturor fortelor politice românesti din Ungaria si Transilvania si constituirea unui organism de conducere unitara. Se stabileste contactarea conducerii P.N.R., prin intermediul deputatilor sai aflati în capitala ungara, în vederea constituirii, pe baza de paritate, a unui Consiliu National Român, format din reprezentantii celor doua partide. Cu îndeplinirea acestei misiuni este însarcinat Enea Grapini.

4 octombrie: deputatii români (nationali si social-democrati) din Parlamentul din Viena declara ca poporul român din Bucovina va face uz de dreptul la autodeterminare.

6 octombrie: Enea Grapini se întâlneste cu deputatii nationali Vasile Goldis, Aurel Lazar si Alexandru Vaida Voievod (spre finalul întrevederii a participat si Stefan Cicio-Pop) carora le prezinta propunerea social-democratilor de a se constitui un Consiliu National Român. Propunerea este acceptata, în principiu, detaliile urmând a fi stabilite dupa sedinta Comitetului Executiv al P.N.R. programata peste câteva zile la Oradea. Reprezentantul social-democratilor este informat despre actiunile preconizate de catre deputatii P.N.R. la tribuna Parlamentului din Budapesta, dupa sedinta de la Oradea a Comitetului Executiv.

9 octombrie: în cadrul unei sedinte, Enea Grapini informeaza C.C. al P.S.D.(R) despre rezultatele întrevederii cu deputatii P.N.R.

12 octombrie: sedinta Comitetului Executiv al P.N.R. desfasurata la Oradea adopta o declaratie privind hotarârea natiunii române din Ungaria, Transilvania, Banat si Maramures de a se aseza printre natiunile liber".

18 octombrie: deputatul Al. Vaida Voievod da citire declaratiei Comitetului Executiv al P.N.R. adoptata la Oradea.

23 octombrie: sedinta a C.C. al P.S.D.(R) în care I. Mihut, I. Flueras, Tiron Albani si I. Renoiu sunt desemnati a se întâlni cu reprezentantii P.N.R. în vederea constituirii Consiliului National Român.

29 octombrie: delegatii celor doua partide hotarasc constituirea Consiliului National Român compus din câte 6 reprezentanti desemnati de fiecare parte. 31 octombrie: Adevarul, într-o editie speciala de 18 000 de exemplare, publica manifestul Revolutia a învins. S-a constituit Consiliul National Român.

2 noiembrie: la Budapesta se tine o sedinta a Consiliului Nasional Român, în cadrul careia Iuliu Maniu, chemat special de la Viena de catre conducerea P.N.R., face o informare asupra situatiei. Se hotaraste ca sediul Consiliului National Român sa fie la Arad, unde sa se desfasoare activitatea permanenta prin sase membri (trei nationali si treri social-democrati): Stefan Cicio-Pop, Vasile Goldis, Aurel Lazar, Ion Flueras, Enea Grapini si Iosif Jumanca. In ziua urmatoare, reprezentantii P.N.R. au parasit Budapesta, iar Iuliu Maniu s-a întors la Viena.

4 noiembrie: constituire întinsa a conducerii P.S.D.(R), la care iau parte I. Cisar, I. Flueras, Enea Grapini, Iosif Jumanca, I. Mihut si Surdu. Se stabileste ca Consiliul National Român constituit la 31 octombrie este Consiliul National Român Central (C.N.R.C.), al carui sediu este la Arad. n subordinea C.N.R.C. vor intra toate Consiliile Nationale judetene, orasenesti si comunale. Prin manifestul publicat, C.N.R.C. îsi asuma dreptul de reprezentare a populatiei românesti din Ungaria, Transilvania, Banat, Crisana si Maramures si exercita puterea de guvernare asupra teritoriilor respective. La momentul oportun, C.N.R.C. va convoca o Adunare Nationala pentru a consulta vointa poporului. n garile principale din Budapesta se organizeaza servicii permanente pentru preluarea soldatilor români ce se întorceau de pe diferite frontruri si organizarea lor. La sediul central al P.S.D.(R) din Budapesta se instituie un serviciu permanent pentru asigurarea legaturilor optime cu diferite centre.

7 noiembrie: social-democratii I. Flueras, Enea Grapini si Iosif Jumanca se prezinta la Arad si îsi încep activitatea oficiala ca membri ai C.N.R.C.