Grave evenimente si-au gasit reflectarea în emisiunile postului national de radio. Amintim, între altele, asasinarea primului-ministru, Armand Calinescu, la 21 septembrie 1939, de catre legionari, iar asasinii au încercat sa ocupe studiourile centrale de radio. n vara tragica a lui 1940, când României i-au fost rapite importante parti din teritoriu, radioul s-a aflat alaturi de cei care au fost siliti sa ia calea pribegiei. n tot timpul razboiului undele radioului au patruns în cele mai îndepartate locuri ale frontului.
La 23 august 1944 radioul a fost cel care a transmis, la orele 22,00, mesajul regelui Mihai catre tara, anuntând alaturarea României coalitiei aliate. Bombardamentele germane din 24 august 1944 au distrus studiourile Radiodifuziunii din strada General Berthelot.
Si alte evenimente si-au aflat ecoul pe undele postului national de radio în anii si deceniile care au urmat: instaurarea guvernului dr. Petru Groza, abdicarea regelui Mihai, nationalizarea etc. Desi, ca toata mass media româneasca din anii regimului totalitar, si radioul a functionat sub atentul control al sectiei de propaganda a comitetului Central al partidului comunist, gazetarii de aici - din sectiile cultura, externe, international s.a. - reuseau sa faca emisiuni ce ofereau o informatie corecta si care erau ascultate de milioane de oameni.
Când, la 22 decembrie 1989, dictatura comunista s-a prabusit, radioul, la fel ca televiziunea, la fel ca presa, la fel ca întreaga tara, si-a redobândit dreptul la libera exprimare. n zilele Revolutiei din decembrie 1989, înfruntând pericolele - s-a tras asupra cladirii, asa cum s-a tras si asupra altor institutii - toti cei ce lucrau în radio si-au facut, cu o pasiune eroica, datoria de a informa si pastra legatura cu tara. Dar si cu lumea, caci în acele zile postul national de radio a preluat si difuzat comentarii si stiri provenind de la agentii de presa si posturi de radio staine. România a concentrat atunci atentia lumii întregi.

Ce se transmitea? Ce aflau ascultatorii din tara sau strainatate? Iata, cititorii au la dispozitie acum un volum, ale carui 462 de pagini prezinta o culgere selectiva din programele radiodifuzate în zilele de 17-25 decembrie 1989". Intitulat E un început în tot sfârsitul... volumul a aparut în Colectia Biblioteca Radio, editata de Societatea Româna de Radiodifuziune, Departamentul Secretariat General, Directia Patrimoniu si Sectia de Istorie Orala.
Lucrarea a fost alcatuita în cadrul Sectiei de Istorie Orala (realizator coordonator - Mariana Conovici, redactori - Silvia Angelescu, Emilian Blânda, Virginia Calin, Octavian Silvestru, si cu colaboratori, pentru transcrieri si traduceri, - Anamaria Tabacel, Edith Enderffy, Agnes Majtenyi.
Sunt aproape 750 documente pastrate în Arhiva Sectiei de Istorie Orala a Societatii Române de Radiodifuziune si Arhiva Serviciului Român de Informatii, provenind de la Radio Ankara, Radio Szeged, Vocea Americii, British Broadcsting Company (BBC), Radio Varsovia, Radio Europa Libera si Radio Budapesta. Nu au putut fi folosite documente din arhivele posturilor de radio din Moscova si Belgrad, apelurile si demersurile editorilor ramânând fara raspuns. Tot acest material din Arhiva Sectiei de Istorie Orala însumeaza 2200 pagini de transcriere. La care se adauga depesele marilor agentii internationale de presa, fotocopii realizate în cadrul Departamentului Documentare al postului de radio Europa Libera.
Parcurgând astazi la 9 ani distanta, în liniste, paginile acestei binevenite si necesare sinteze documentare, cititorul are prilejul de a realiza o imagine vie, adeseori contradictorie a informatiilor transmise pe undele radio în perioad 17 decembrie 1989 - izbucnirea revolutiei la Timisoara - si 25 decembrie 1989 - ziua executiei cuplului Ceausescu. Atunci, în derularea vertiginoasa a evenimentelor, în tensiunea fiecarei clipe, discernerea adevarului de stirile eronate era dificila, daca nu chiar imposibila.
Ca o introducere în atmosfera cartii, dr. Eugen Preda, director general al Radiodifuziunii Române imediat dupa 22 decembrie 1989, evoca, într-o Rememorare, conditiile în care a preluat conducerea si primele masuri luate atunci: sigilarea dosarelor de la Serviciul Personal si încalzirea cladirii Radio cu pacura (Ceausescu interzisese folosirea acestui combustibil).
Cartea este structurata în unsprezece capitole, documentele fiind ordonate cantitativ-tematic iar informatiile grupate - precizeaza d-na Mariana Conovici, în Nota asupra editiei - au determinat structura volumului, fiecare capitol reprezentând o categorie majora de informatii difuzate pe undele hertziene în acele zile".

Analiza informatiilor, se arata în Nota asupra editiei, ridica cel putin doua probleme; Se urmarea provocarea revoltei românilor sau pregatirea opiniei publice internationale în vederea unei interventii în forta?"
Pentru a ilustra acest aspect contradictoriu al stirilor vehiculate, sa ne oprim asupra celor privind Timisoara. n ziua de 18 decembrie 1989: Deutsche Presse Agentur (D.P.A.), ora 01.04, stire din Budapesta: Câtiva tineri au fost batuti... mai multe persoane au fost arestate". Associated Press (A.P.), ora 5.01, din Viena: Nu a fost dat niuci un numar pentru cei arestati si nici pentru cei raniti". Reuter, 15.48, Budapesta: Numerosi raniti si arestati". Agentia France Press, (AFP), 16.40, Budapesta: Au existat numerosi raniti si posibil chiar o victima... pare sa fi fost o femeie sau un copil". United Press International (UPI), 22.05, Budapesta: Au murit mai multi oameni... o femeie a fost calcata mortal de un tanc... O locuitoare a Timisoarei, într-un interviu telefonic transmis de televiziunea de stat austriaca, a spus ca a vazut cadavrele a patru soldati".

Stiri contradictorii continua si în zilele urmatoare. Astfel, la 23 decembrie, Radio Budapesta (R. B.), la ora 20.00, mentiona: Corespondentii Televiziunii sovietice au transmis ca la Timisoara, dupa ora sapte seara, au reînceput luptele. Anterior au fost parasutate în oras trupe ale Securitatii".
Cu o zi mai înainte, 22 decembrie, la ora 02.45, tot la R.B., un corespondent din Arad, Jósef Orosz, arata ca este razboi civil!" n aceeasi zi, în jurul orei 09.00, Emil Hurezeanu, mentiona declaratia unei perechi poloneze intervievata de Televiziunea maghiara", conform careia unitatile Securitatii trageau ieri într-o multime de aproximativ 3000 de persoane la Arad... Sunt informatii îngrozitoare, informatii sfâsietoare. Nu stiu în ce masura ele pot fi întotdeauna verificate".
n fine, în seara zilei, Radio Budapesta, revine cu o alta corespondenta din Arad în care, retine starea euforica a multimii, pentru ca la Arad - dupa cum s-au exprimat - este o sarbatoare a pacii si a bucuriei... Ieri au fost câteva împuscaturi de avertisment, dar nimeni nu a avut cunostinta despre morti sau raniti".

n comentarii difuzate la Radio Europa Libera, la care participa Nicolae Stroescu-Stânisoara, Serban Orascu si Emil Hurezeanu, se fac referiri la relatiile dintre armata si Securitate. Armata - spune N. Stroescu - stânisoara - nu este izolata de popor, asa cum sunt izolati securistii care, luptând împotriva intereselor poporului, fiind în vârful acestei lupte, împotriva poporului, au bun sentiment de înstrainare, sunt conspiratori împotriva poporului".
Serban Orascu îsi exprima convingerea ca armata româna, în momentul în care va depasi rezistenta opusa probabil de câtiva comandanti înfeudati ceausistilor, se va alinia poporului român, pentru ca nu pot sa concep ca în actuala conjura, când ceausestii îndreapta tara spre o razmerita... eu as zice termemnul modern, spre un razboi civil, fara a pregeta, u pot concepe ca armata româna se va situa în aceasta conjunctura istorica de partea regimului Ceausescu".
Sa mai retinem si acest comentariu al lui E. Hurezeanu, din aceeasi zi de 21 decembrie, despre cele ce se întâmplau la Sibiu: Daca acesti viitori ofiteri ai tarii, astazi elevi de scoala militara, au fost obligati astazi sa traga la Sibiu în popor, constiinta lor va fi patata pentru totdeauna. Ei reprezinta într-un fel viitorul armatei române, viitorul corpului ofiterilor, va fi o rana greu de vindecat".
Alta categorie de stiri difuzate în acele zile se refera la posibile conflicte armate româno-ungare. La 23 decembrie, Vocea Americii, la ora 20.00, reproducea o declaratie a ministrului ungar al Apararii, Ferenc Kárpáthy, facuta la o baza aeriana din apropierea Budapeste". Acesta mentiona ca nu exclude posibilitatea ca elementele Securitatii, obediente înca conducatorului rasturnat de la putere, Nicolae Ceausescu, sa se aventureze într-o provocare militara împotriva Ungariei... Doua blindate, apartinând dupa toate indiciile detasamentelor Securitatii din slujba dictatorului rasturnat, s-au îndreptat spre linia de frontiera a Ungariei, fara sa treaca însa granita.
De asemenea, doua elicoptere decolate din spatiul aerian al României au violat spatiul aerian al Ungariei. Ministrul ungar al Apararii a declarat ca armata si fortele aeriene ungare sunt pregatite sa previna alte eventuale incidente".
La 22 decembrie Radio Budapesta, la ora 19.00, relata despre înfruntarile de la Târgu Mures. Momentan se mai trage cu artilerie grea, securistii trag si asupra militarilor... Ieri s-a tras înca doar cu tunuri de apa, dar seara au fost si împuscaturi".

Stiri despre înfruntarile dintre armata si trupe ale Securitatii sunt transmise si de Agentia iugoslava Tanjug. Astfel, la 23 decembrie, Vocea Americii, preluând o informatie Tanjug, relata, la ora 20.00, ca unitatile armatei au izolat grupurile de securisti înarmati, obediente înca dictatorului înalaturat. Se asteapta însa ca luptele sa se înteteasca în timpul noptii".
De remarcat ca multe din acesre informatii nu provin de la corespondenti de presa profesionisti, ci de la diversi martori (studenti straini, turisti, emigranti etc.)
Cu insistenta revin cele despre mortii si ranitii din acele zile. Cifrele, dupa cum am vazut, evolueaza vertiginos, de la 2-3, la sute, mii si zeci de mii.

La 19 decembrie, Radio Budapesta, la ora 08.00, relata ca la Timisoara numarul mortilor este de 300-400". La ora 09.37, Center Monitoring Departament, din München, preluând o alta relatare de la Radio Budapesta, mentiona ca s-a aflat ca într-un spital din Timisoara, mai mult de 200 de oameni au murit în urma ranilor". Associated Press transmite din Viena, la 11.25, o convorbire telefonica cu unn tânar maghiar care a declarat ca are mai multe rude care lucreaza ca doctori în spitalele din Timisoara". Acesta afirma ca într-un singur spital erau 250 de morti, printre cei ucisi fiind mai multi copii. Circa 30% la suta dintre cei ucisi si raniti erau etnici maghiari, ceilalti etnici români".
AFP, 13.02, Vatin: Mii de morti la morga spitalului". Vocea Americii (VOA), 21.00: Câteva sute". Radio Europa Libera (REL), 22.15: Numarul mortilor variaza de la doi la câteva sute... specificam ca aceste cifre nu sunt confirmate". Tanjug, Vârset, 22.52: Aproximativ 2000 oameni".
Comentând aceste informatii care sunt deseori conflictuale", Emil Hurezeanu, la Europa Libera, precizeaza: Specificam ca aceste cifre nu sunt confirmate si vom continua sa sustinem de fiecare data caracterul violent al reprimirii demonstratiei de la Timisoara".
A doua zi, 20 decembrie, Reuter transmite din Belgrad, la ora 01.43: De când fortele Securitatii au intervenit cu tancuri si elicoptere împotriva demonstrantilor anti-guvernamentali, au fost ucisi pâna la 2000 de oameni". Tot Reuter, de data aceasta de la Budapesta, la ora 14.20, relateaza ca ministrul de externe ungar, Gyula Horn, a spus ca mai multe sute de oameni au fost ucisi si raniti la Timisoara când militia si armata au atacat demonstrantii". Reuter, la 20.57 din Berlinul de Rasarit, stire preluata de la AND: circa 3000-4000".
21 decembrie. DPA, 09.33, Bucuresti, stire AND: 3000-4000 de oameni". Reuter, 15.16, Viena, stire a agentiei ungare MTI: n România, demonstratiile în care au fost ucisi pâna la 4000 de oameni continua".

La ora 17.00, Europa Libera, informeaza despre o conferinta a ministrului de externe ungar, la care acesta a declarat ca potrivit unor informatii credibile, în vestul României au loc ciocniri între fortele armate si cele ale Securitatii. Se pare ca unii soldati au refuzat sa execute ordinele de a trage în demonstratii si s-au alaturat manifestantilor. Horn a informat totodata ca potrivit informatiilor detinute, între 1000-2000 de persoane au fost ucise la Timisoara si în împrejurimi, ca urmare a ciocnirilor dintre fortele Securitatii si demonstranti".
In dimineata zilei de 22 decembrie, Europa Libera, difuzeaza o stire primita de N. C. Munteanu, de la cineva, cu o voce gâtuita de emotie", care a spus ca la Timisoara ar fi fost" 4632 morti, 1282 de raniti în spitale, unii în judete apropiate. Cifra ni se pare foarte mica [comentariu Emil Hurezeanu -n.n.]. 13214 arestari si 7613 condamnari la moarte! Deci la Timisoara! Cifrele respective ar fi fost discutate într-o sedinta cu usile închise a Cabinetului 2 a Comitetului Executiv, miercuri seara".
Aceasta cifra este preluata si de Radio Budapesta, care la ora 16.00 transmite: Radioul liber de la Timisoara a anuntat la ora 15.08... 4326 morti".
23 decembrie. Reuter, 15.16, Belgrad: Tanjug a relatat din BUcuresti ca în timpul întregii saptamâni de violente au fost omorâti cel putin 12 000 de oameni". R. B., dupa ora 18.000 relatare Józef Orosz: Surse ponderate sustin ca pâna acum numarul victimelor revolutiei române se ridica la 70 000-80 000. Numarul ranitilor ajunge la 300 000".
Iata si câteva stiri din ziua de 25 decembrie. La ora 12-14, Associated Press, citeaza Radio Budapesta ca spunând ca 70 000-80 000 de oameni ar fi fost omorâti de când a început în decembrie revolutia care l-a rasturnat pe ultimul conducator stalinist din blocul sovietic.
"Numarul ranitilor a atins cifra de 300 000" a spus Radio Budapesta.

Stirea, ca si cea referitoare la victime, este imposibil sa fie verificate".
Aceeasi agentie revine, la ora 13.18, cu o declaratie a ministrului Sanatatii de la Bucuresti care apreciaza ca în întreaga tara sunt mai multe mii de victime... n ceea ce priveste cifra data de Radio Budapesta, 70 000 de morti din 17 decembrie, începutul revoltei în Timisoara, ministrul român a apreciat-o ca fiind "foarte exagerata"".

In fine, si o stire prezentata de E. Hurezeanu, la Europa Libera, în jurul prânzului: Se ofera un numar al victimilor care, as spune, deja cprespunde cu cel transmit astazi dimineata - dar pentru care nu aveam o confirmare - la ora 6.00 de colegii britanici de la serviciul mondial al BBC, peste 60 000 de victime".
Aceste stiri contradictorii, noteaza d-na Conovici", au circulat de multe ori dupa principiul bumerangului; s-au întors uneori împotriva românilor care, de altfel, le-au preluat fara discernamânt".
E un început în tot sfârsitul..., prin bogatia de informatii reunite între copertele sale, devine un instrument de lucru de prima importanta pentru cercetatorii care vor scrie istoria Revolutiei române din decembrie 1989. Cercetatorul obiectiv - scrie Mircea Carp, el însusi una dintre "vocile" de la Europa Libera prezente în volum - va detzecta nu numai zorii adevarului, dar mai ales cum au mijit si apoi au luminat, cum a câstigat Puterea Cuvântului!"