COMUNITATEA ROMÂNEASCĂ DIN KAZAHSTAN ASTĂZI

Dacă înainte de destrămarea URSS ?moldovenii? ocupau locul 15 ca număr între cele 120 de naționalități înregistrate în Kazahstan (33.098 persoane), după 1991, când această țară și-a proclamat independența, mulți s-au întors în Basarabia și Bucovina ori s-au mutat în alte foste republici sovietice, actuale membre CSI.

                Așa se explică faptul că, la recensământul din 1999, în Republica Kazahstan, în grupa etnică români/?moldoveni? erau înregistrate 20.054 de persoane, din care 594 de persoane s-au declarat români si 19.460 -?moldoveni?. Majoritatea acestora trăiesc în localități situate în regiunile din nordul Kazahstanului (Pavlodar, Kustanai, Karaganda, Akmola, Aktobe), adică în regiunile unde au avut loc deportările și trimiterile la muncă fortata de către regimul sovietic (în Anexă-distribuția româno-moldovenilor pe regiuni în Kazahstan).

În anul 2002, subsemnatul a organizat întâlniri ale membrilor comunității românilor moldoveni din regiunea Alma-Ata cu ocazia ?Mărțișorului?, ?Pastelui?, a ?Zilei Nationale? a Romaniei, prilejuri cu care a prins contur ideea constituirii unei Asociații/Societăți culturale românești care să promoveze conștientizarea originii etnice comune a românilor si ?moldovenilor? din Kazahstan,  prezervarea limbii române, a tradițiilor și obiceiurilor comune.

La începutul anului 2003, împreună cu Mihail Groza, etnic român originar din Transnistria, care trăiește în Kazahstan din anii 50, am pus bazele Ansamblului de dansuri populare românești ?Românaș? la o școală generală din localitatea Azat-Talgar din apropierea orașului Alma-Ata. Astăzi, ?Românaș? este singurul ansamblu de dansuri românești din Asia Centrală și are în repertoriu dansuri populare din toate regiunile folclorice. Participă periodic la manifestări culturale organizate în Kazahstan, devenind foarte cunoscut. In perioada 13-19 iulie 2006, membri ai ansamblului au fost invitați să participe pentru prima dată la un festival în România ? Festivalul ?La Fântâna Dorului? de la Șimleul Silvaniei, organizat cu sprijinul Departamentului pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE. 

            La 28 mai 2003, la Alma-Ata, a fost înregistrată juridic Asociația Româno-Moldovenilor din Kazahstan (ARMK), al cărui director executiv este Mihail Groza. La ceremonia dedicata nașterii primei Asociații românești în această țară au fost prezenți doi artiști populari români - Dumitru Zamfira și Mihai Călușaru, prezenți la Alma-Ata la un festival internațional de folclor. Conform statutului, ?Asociația s-a născut pornind de la realitatea istorico-culturală potrivit căreia românii si  ?moldovenii? sunt una și aceeași nație, vorbesc o limbă comună ?  limba română, au cultură, religie, tradiții și obiceiuri comune?.

            În iunie 2003, la Ambasada României la Alma-Ata s-au deschis cursuri facultative pentru copiii membrilor Asociației care doresc să învețe limba română.              

            Tot în iunie 2003, la Reuniunea Consiliului Mondial Român de la Vatra Dornei, conducerea Asociației Româno-Moldovenilor din Kazahstan a înaintat o cerere de afiliere a Asociației ca membru al acestui for al românilor de pretutindeni, din dorința de a stabili legături cu Țara și asociații similare din întreaga lume. În prezent, Asociația se află în proces de reorganizare, ca urmare a apariției unui ?curent moldovenesc? prin care se încearcă iarăși dezbinarea comunității românești din Alma-Ata în români și ?moldoveni?. Ca urmare, în curând, urmeazăa fi înregistrată juridic Asociația Românilor din Kazahstan, care va fi condusă de Mihail Groza.

            Demersurile ambasadorului României în Kazahstan, Vasile Soare,au continuat și la 28 aprilie 2005, a fost înregistrată juridic cea de-a doua asociație a românilor din Kazahstan - ?Societatea Culturală Română DACIA? din Karaganda (regiune unde oficial trăiesc aprox. 4000 de persoane de origine română).

            La sediul societății DACIA din Karaganda, dotat cu sprijinul statului român, până la sfarsitul anului 2006 s-au organizat săptămânal cursuri de limba română pentru copiii etnicilor români din regiune în cadrul Școlii Duminicale ?Mihai Eminescu?.

O figură marcantă a comunității românești din Karaganda este veteranul Simion Plamadeala (70 de ani), poet, absolvent al Colegiului Pedagogic din Chisinau in anii ?50, fost coleg de colegiu cu poetul Grigore Vieru si cu Mircea Druc, ex-premier al R.Moldova. Simion Plămădeală a ajuns in Kazahstan in anii ?50, ca multi conationali de-ai sai din Basarabia, la lucrarile de destelenire declansate de regimul sovietic al lui Nikita Hrusciov, pe motiv că la absolvirea colegiului a refuzat să predea limba rusă la o școală românească de pe malul Prutului. Poetul roman din Karaganda a lucrat peste 30 de ani în minele de cărbuni din Karaganda, timp în care a scris sute de poezii în limbile română și rusă prin care și-a exprimat suferința îndurată, nostalgia după locurile natale, a militat pentru limba și identitatea românească a ?moldovenilor?. Astăzi, poeziile lui Simion Plămădeală îi încântă pe cei mai tineri și sunt publicate periodic în presa locală.

            Conducerea Societății DACIA a fost invitată și a participat la Prima Reuniune a Liderilor Asociatiilor Culturale Romanești din Europa, București, 11-13 octombrie 2006 (organizată de MAE roman), unde a luat cuvântul și a intrat în contact cu lideri de asociații din întreaga Europă.

            Începând cu anul 2002, din rândul comunității etnicilor români din Kazahstan, Ambasada României la Alma-Ata selectează anual tineri cărora li se acordă burse de studii gratuite în România (în prezent, în România studiază 5 elevi și studenți de origine română din Kazahstan). În anul 2006, un grup de 10  copii etnici români din Kazahstan au fost trimiși gratuit în România, în tabăra de odihnă de la Năvodari. Aceste două programe ale statului român dedicate sprijinirii păstrării identității naționale a conaționalilor noștri de pretutindeni sunt extrem de apreciate de comunitatea din Kazahstan și sunt privite ca modalități concrete de sprijin din Țară pentru existența identitară a acesteia.