Gabriel Gherasim : Stimate Doctor Ion Popescu, dați-ne vă rog o scurtă biografie și date profesionale.

Ion Popescu: M-am născut la 16 aprilie 1964 în comuna Pătrăuții-de-Jos, raionul Storojineț, mama Aurica - născută în Poieni-Bucovina, sat care actualmente face parte din raionul Herța, iar tata Vasile - originar din Pătrăuții-de-Jos pe Siret. Sunt doctor în filologie și în filozofie. Magistru de onoare în drept și magistru în politologia relațiilor internaționale. Cavaler al Ordinului ?Pentru Merite? din Ucraina, unul dintre autorii Constituției Ucrainei, specialist în sociolingvistică. Am fost decorat de către Biserica Ortodoxă cu 4 ordine creștine, iar în decembrie 2000, pentru apărarea drepturilor românilor din Ucraina și din spațiul carpato-balcanic în Consiliul Europei am fost decorat de către Președintele României cu Ordinul Serviciul Credincios în grad de Comandor.Am fost deputat al poporului din Ucraina (1994-2002) și membru în AP a Cosiliului Europei (1996-2002). Am fost ales în calitate de președinte de onoare de către mai multe ONG-uri românești din Ucraina, iar din 5 martie a.c. ? Președinte al Consiliului Național al Uniunii Interregionale ?Comunitatea Românească din Ucraina?.

Sunt căsătorit, soția Alexandra, este absolventă și cap de promoție a Academiei Diplomaticedin Kiev, nu lucrează după specialiltate, iar fetița Inna, 16 ani, deja este studentă la facultate.

Sora mai mică ? Larisa, mamă a 4 băieți, este animatorea ansamblului de dansuri populare de copii din satul nostru, iar fratele mezin Vitalie, tată a 5 copii, este animatorul CCS ?Dragoș Vodă? cu echipa de fotbal de copii din localitate.

Am 41 de ani și o famile fericită. Cred că-i deajuns...

G.G. : În formarea liniilor de  demarcare dintre satele românești din Bucovina de Sud și cele din Bucovina de Nord, pe care Stalin și Hitler și le-au împărțit în dictatul din 1939, Stalin a folosit un creion cu vârful bont, cu care a desenat din greșală pe harta nouă o graniță care  a trecut de partea Ucrainei o regiune și un număr de sate românești care nici nu fuseseră solicitate de Stalin în primul rând (ținutul Herța). Aceste sate românești nu fuseseră niciodată ocupate de ruși sau ucrainieni, însă chiar după ce cartografii de ambele părți și-au dat seama de greșală, atât rușii cât și germanii le-au lasat de partea Ucrainei. Ce ne puteți spune despr românii care s-au trezit peste noapte în Ucraina, datorită unui creion bont?

I.P. : Nordul Bucovinei a fost anexat de către URSS la 28 iunie 1940. Zona despre care nici nu s-a pomenit în ultimatumul din 1939 la care vă refereați, este teritoriul fostului Ținut Herța. De fapt, la Ucraina au fost trecute nu numai teritoriile din actuala regiune Cernăuți, dar și din Sudul Basarabiei (care azi aparțin de regiunea Odesa).

Căt despre regiunea Cernăuți - apariția ei este o consecință directă a Protocolului adițional la Diktatul Ribbentrop-Molotov.

Cu toate că în punctul 3 al Protocolului adițional se specifica doar că ?în privința Europei Sud-Estice, partea sovietică subliniază interesul pe care îl manifestă pentru Basarabia? și nu erau subliniate intențiile Moscovei de a ocupa o parte a Bucovinei[i] , guvernul sovietic rusesc, în nota ultimativă din 26 iunie 1940 adresată României, a cerut scoaterea de urgență a armatei române și a administrației civile din teritoriul Basarabiei și al unei părți a Bucovinei.

Însă trupele sovietice au intrat nu numai în Basarabia și Nordul Bucovinei, dar au ocupat și Ținutul Herța (care nu era specificat nici în Protocolul adițional la Diktatul Ribbentrop-Molotov[ii] , nici în nota ultimativă din 26 iunie 1940)[iii] .

Ținutul Herța, ?un teritoriu curat românesc, care n-a fost niciodată sub vre-o ocupație străină și care a facut parte din România Veche?[iv] a avut de împărțit soarta tragică a nordului Bucovinei[v] . Teritoriul acestui ținut s-ar întinde pe o suprafață de circa 30.400 ha, având o populație de aproximativ 35.000 de români. Sovieticii au pus stăpânire pe el la 29 iunie 1940, pretextând că s-au ?rătăcit?... și așa 27 de localități herțene, care au aparținut anterior județului Dorohoi din Vechiul Regat, s-au pomenit în componența URSS[vi] .