După consumarea evenimentelor și încheierea anchetei, un număr de 22 de persoane au fost deferite justiției[xi] .

În conformitate cu concluziile dosarului penal nr. 12 969/1941, la 4 decembrie 1942, un tribunal militar sovietic a condamnat la moarte o persoană[xii] , alte 15 fiind pedepsite cu câte 10 ani de muncă silnică în lagăr, confiscarea avutului și deportare. Încă șase persoane au fost judecate în dosarul nr. 2 976/1941, fiind condamnate la câte 8 ani de lagăr și confiscarea avutului. Potrivit legislației sovietice, familiile lor, împreună cu restul participanților marșului de la Fântâna-Albă, urmau a fi deportate în Siberia și Kazahstan. În acest sens, în lunile aprilie-mai 1941, reprezentanții administrației locale din raioanele Hliboca, Herța, Storojineț, Noua-Sulița și Vijnița au început să întocmească listele respective.

În ajunul izbucnirii războiului a mai avut loc un măcel îngrozitor pe Costișa, în partea de est a satului Probotești, nu departe de Herța[xiii] .

Cea de a doua etapă a suprimării elementului românescdin actuala regiune Cernăuți s-a desfășurat sub semnul deportării a circa 13 mii de familii în Siberia, Kazahstanul de Nord și Republica Sovietică Autonomă Komi[xiv] . 

Aceste deportări oribile au avut loc între 12 și 14 iunie 1941. Dacă peste zece zile nu ar fi început războiul, probabil că o jumătate din populația regiunii Cernăuți ar fi fost deportată[xv] .

Pentru a urgenta soluționarea chestiunii ?dușmanilor orânduirii socialiste?, în primăvara anului 1941, la Cernăuți și în centrele raionale, au fost constituiteniște organisme extrajudiciare, numite ?troici?. În urma hotărârilor adoptate de acestea, în zilele de 9-14 iunie 1941, au fost arestate și deportate în regiunea Komi, din Rusia, 924 de persoane. Întreaga operațiune a fost pregătită din timp și realizată în baza Planului operativ referitor la conducerea operațimilor legate de ridicarea elementului antisovietic, care prevedea:

?La 11 iunie 1941, ora 20, a se efectua consfătuirea operativă a întregului aparat operativ din NKGB și NKVD, pe baza căreia să se lucreze directiva Statului Major de district.

Să se instruiască aparatul de agenți informatori în părțile respective la descoperirea la timp a persoanelor, care au intenția de a executa acte teroriste, diversiuni, a fugi nelegal peste frontieră și a împrăștia versiuni antisovietice printre locuitori.

În scopul de a împiedica posibilitatea unor asemenea încercări de trecere nelegală peste frontieră, tocmai în perioada pregătirii operative, precum și în timpul executării acestora, să se coordoneze activitatea cu comendaturile de grăniceri de frontieră, orientând pe aceștia asupra măsurilor luate de RO din NKVD, în legătură cu deportarea elementului antisovietic.

La 12 iunie a.c. ora 19, în legătură cu RIK (Raionnyi Ispolnitelinyi Komitet)[xvi] a efectua consfătuirea instructivă a comuniștilor, repartizați pentru participarea la operație, după care să fie atașați grupelor operative.