G.G. : La prăvăliile din New-York unde se vând produse din fostele teritorii ocupate de ruși (sovietici), clienții se feresc de produse ucrainiene (de la înghețată la produse textile), calificandu-le de ?proastă calitate? (cu excepția celor fabricate de către românii in Bucovina de Nord). Pe de altă parte, produsele româneăti ?Made in Moldova? sunt căutate, de la vin și dulciuri, la textile și obiecte ceramice. În ce măsură sătenii români se deosebesc în administrarea gospodăriilor de către sătenii ucrainieni în Bucovina de Nord? De ce au românii bun renume de agricultori și meșteșugari și de ce ucrainienii sunt văzuți într-o lumină așa de proastă de către ceilalti foști ?sovietici??

    I.P. : Sunt convins că sătenii bucovineni români nu se prea deosebesc de bucovinenii ucraineni, deoarece încă la 1772 românii în aceste zone erau majoritari. Mulți dintre ?ucrainenii? localnici sunt români ucrainizați. Unii dintre ei poartă nume de familie - Pentescu, Florescu, Ursuleac, Moldovean, iar între români se întâlnesc nume ucrainene- Covalciuc, Semco... Marea majoritate a bucovinenilor, inclusiv a ucrainenilor sunt credincioși ortodocși și se deosebesc doar de greco-catolicii din Galiția vecină. Cred, că la New-York nu se prea cunosc realitățile și istoria adevărată a Bucovinei, iar teama față de produsele din Ucraina a fost cauzată mai mult de cătasrofa din 1986 de la centrala atomică din Cernobyl, decăt de calitatea acestora.

G.G. :  Readuceți în memoria noastră ce s-a întâmplat la masacrul de la Fântâna Albă, pe 1 Aprilie 1941? Câți români, familii, copii și gospodari au fost mitraliați de către ruși, numai pentru că vroiau să se refugieze în România? În ce măsură se comemorează în ziua de azi acest masacru oribil?

I.P. :Tragedia s-a produs la 1 aprilie[i] 1941[ii] , când aproximativ 2.000-3.000 de locuitori din satele de pe valea Siretului au încercat să se refugieze în România. Ei însă au fost opriți de grănicerii sovietici în apropiere de satul Fântâna-Albă, unde cca. 200 de oameni au fost împușcați[iii] , mulți au fost răniți sau, mai târziu, arestați și reprimați[iv] . Cei care n-au fost secerați de gloanțe, fiind numai răniți, au fost prinși, legați de cozile cailor, târți la gropile comune, săpate din timp, unde au fost omorâți cu lovituri de hârlețe sau aruncați în ele de vii. Alții, după interogatoriile luate în beciurile NKVD-ului din Hliboca și după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var.

G.G. : Tatăl meu, originar din comuna sud-bucovineană Grănicești, îsi aduce și azi aminte cum împreuna cu bunicul meu, Moșu Mardare, mergeau cu caruța prin anii ?36-?37 în Cernăuțul României Mari, ca să vândă gâște grase la familiile de evrei din oraș. În acest oraș istoric, unde majoritatea populației era româneasca, urmată demografic de catre cea evreiască, ucrainească, poloneză și rusească, oamenii trăiau în armonie și fără a-și inhiba culturile respective, atunci când și Bucovina de Nord era unită cu |ara. Tata își aduce aminte cu drag acele duminici, când, în casele evreiești unde aveau loc tranzacțiile Moșului Mardare de ?gâște contra lei?, răsunau armonios lecțiile de pian pe care copiii de evrei le luau săptămânal. În ce măsură comunitatea evreiască cernăuțeană a contribuit la cultura românească din zona, și cum a fost tratată de sovietici și ucrainieni dupa ?39? Care este situația minorității evreiești din Cernăuțiul actual?

I.P. : După cum ați putut observa din tabelul prezentat ceva mai sus, din 88.772 evrei câți locuiau pe teritoriul regiunii în 1930 (majoritatea cărora locuiau în Cernăuți) în 2001 au rămas doar 1.443, astăzi sunt și mai puțini... Comunitatea evreească a contribuit mai mult la cultura germană, și general bucovineană. Cu dispariția acestora, dar și a germanilor Cernăuțul cultural pierdut mult... Așa cum se perde prin deminuarea numărul de români din oraș în zilele noastre. Cernăuțiul lui Paul Celan și Mihai Eminescu astăzi este dominat de admiratorii lui Taras Șevcenko, care nici măcar nu a vizitat acest oraș...