Renumit italienist, Alexandru Marcu (dupa ce si a luat doctoratul în litere la Florenta si a fost membru al Scolii Romane de la Roma) a fost numit profesor de italiana la Facultatea de litere a Universitatii din Bucuresti. A scris si publicat mult, îndeosebi despre literatura si arta italiana. Câteva titluri: Evul mediu italian (1934-1935), Curs despre Dante si Petrarca (1935-1938), Istoria literaturii italiene (1944), Valoarea artei în Renastere (1942, editia a treia în 1984) s.a. A tradus, de asemenea, din clasicii italieni (Dante, Machiavelli, Boccacio, Goldoni), precum si din scriitori moderni (D'Annunzio, Papini, Pirandello etc.). La 31 mai 1940 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Indepartat în 1948, a fost repus în drepturi la 3 iulie 1990.
La 4 decembrie 1941 a fost numit subsecretar de stat la Ministerul propagandei (al carui titular era Mihai Antonescu), unde a functionat pâna la 23 august 1944.
Pentru ca a îndeplinit aceasta functie, a fost arestat în septembrie 1946 (actul de acuzare din 24 septembrie 1946 al Parchetului General al Curtii de Apel Bucuresti), împreuna cu alti demnitari din timpul guvernarii Antonescu, acuzati de dezastrul tarii. Mircea Carcicov (fost ministru al economiei nationale), general Grigore Georgescu (ministru al lucrarilor publice si comunicatiilor), general Ioan Sichitiu (ministru al sgriculturii si domeniilor). Ioan Marin (ministru al agriculturii si domeniilor), Mircea Vulcanescu (subsecretar de stat la ministerul finantelor), general Gheorghe Jienescu (subsecretar de stat la ministerul aerului si marinei), Stavri Ghiolu (subsecretar de stat la ministerul economiei nationale), general Constantin St. Consstantin (subsecretar de stat la ministerul aprovizionarii), Ion C. Petrescu (subsecretar de stat la ministerul educatiei nationale), general Victor Iliescu (subsecretar de stat la ministerul educatiei nationale), general Nicolae Sova (subsecretar de stat la ministerul apararii nationale), Ioan D. Enescu (subsecretar de stat la ministerul muncii), Petre Strihan (subsecretar de stat la ministerul afacerilor interne), general Ioan Arbore (subsecretar de stat la ministerul aprovizionarii armatei si populatiei), Gheron Netta (ministru al finantelor).
Dezbaterile procesului au avut lor în zilele de 15, 16, 17, 18, 19, 20 decembrie 1947 si 9, 10, 12, 13, 15, si 16 ianuarie 1948, iar sentinta a fost pronuntata în ziua de 6 februarie 1948.
Alexandru Marcu a fost asistat de avocatii Hurmuz Asnavorian si Emil Velcea. Era acuzat de "atitudine favorabila fascismului manifestata public în anul 1941" si de faptul ca s-a bucurat de "prietenia si încrederea lui Mihai Antonescu". In apararea sa, relevându i atitudinea democratica (între altele, ca decan al Facultatii de litere, In a luat atitudine împotriva studentilor antifascisti"), au depus marturii Oscar Walter Cizek, Alexandru Balaci, Emil Condurachi, Mihail Isbasescu, Marin Popescu Spineni, I. Petrovici, D. Russo s.a.
A fost condamnat la 12 ani temnita grea cu degradare civica pe acelasi termen, confiscarea averii în folosul statului si titlul de despagubiri civile si alti 5 ani detentiune riguroasa, urmând sa execute pedeapsa cea mai mare, respectiv anii de temnita.
Din perioada procesului sau, mai precis din zilele si saptamânile care au urmat sentintei si când cei condamnati se pregateau sa faca recurs, s-au pastrat " în cadrul Colectiilor Speciale ale Bibliotecii Nationale din Bucuresti " câteva scrisori (bilete, de fapt, pe mici bucatele de hârtie) pe care Al. Marcu reusea sa le strecoare, la vorbitor, avocatului sau sotiei Alice (Alc) Marcu sau unei alte persoane (caci unele dintre aceste bilete poarta adresa sa, str. Stirbei Voda, nr. 20, et. V, telefon 49056).
Sunt marturii inedite despre zbuciumul celui închis, cu nadejdea în repararea nedreptatii, cu dor pentru cei dragi si cu grijile traiului zilnic între peretii celulei. Aceste biletele strecurate de dupa gratii au o valoare documentara deosebita, venind din viata trista si mizera din închisoare, cu haosul administrativ si totalul dezinteres pentru suferintele morale si fizice ale celor azvârliti în detentie. Ele marturisesc, totodata, despre soarta celor dragi, confruntati ei însisi cu dificultatile unei existente pline de privatiuni. Si, cu tot greul acestor suferinte nedrepte, preocuparea savantului pentru activitatea sa creatoare, cu gânduri spre carti viitoare, pe care nu va mai apuca însa sa le definitiveze.
Aceste biletele nu sunt datate, dar din contextul relatarilor rezulta ca sunt cam din aceeasi perioada. Sa parcurgem câteva dintre ele, cu precizarea ca lectura noastra este inevitabil fragmentara, dat fiind starea accentuata de deteriorare atât a scrisului (cu creionul) cât si a hârtiei.
Astfel, la sfârsitul lui februarie, îi scrie sotiei (prin intermediul avocatului):
"Sa se urmpreasca redactarea sentintei potrivit indicatiilor.
Citatia pentru 1 martie (cererea mea de eliberare) a fost emisa si a sosit la Vacaresti? Este important deoarece se stie ca plecarea devine de actualitate peste 1-2 zile. Am primit informatii de la Vlad, dar între timp nu se mai stie nimic. Se mentine? Victor (cuvânt ilizibil) si Manea Cr. au fost dusi sus la spital. Ai avut aprobarea? Vlad da sperante pentru 1 martie. Cine va pregati macar amânarea si certitudinea ca citatia pentru 1 martie serveste? Adesea nu se tine seama de plecare.
Foarte trist stiindu-te bolnava: îngrijeste te. Stii ce esti pentru mine! (Cum sa ti dau martisor? Dar cadou de 1 aprilie?) Orice ar fi, marea mjea grija esti tu. Acum mai mult!
Aflam ca se vor plati impozite la obiectele vândute de ocazie. (Atentie!)
Cu alimentele pot face bine fata si pe 2 martie eventual la Aiud, pâna mi- ar veni pachetul (daca nu le vor lua la perchezitie).
Misu a spus ceva? Orice o fi, traiesc pentru ca vrei tu si pâna vei crede tu ca trebuie".
Al. Marcu urma sa fie transferat la Aiud. Drept pentru care, tot prin avocat, transmite sotiei urmatoarele Instructii pentru Aiud. "Totul depinde de prompta lor executare la timp. Altfel, inevitabile complicatii.
Vizitele se fac acum la 12 si 27 ale fiecarei luni (sa se urmareasca datele, daca ramân aceleasi; se mai schimba?) Contact permanent cu celelalte sotii. Certificat de la primarie (?). Sotie sau ruda. Ce alte acte? Sosirea la Aiud cu 2-3 zile înainte. Cu o zi înainte înscrierea la penitenciar. Greu de gasit camere la hotel.
Ce sa contina pachetele: grasimi, slanina, unt topit, borcane marmelada, dulceata, cascaval, zahar. A se vedea lista de la Titina.
Bani " prin gardian (la vizite); prin pachete (pe obiectul în care sunt pusi se face semnul Q.
Orice pachet cu tot felul de obiecte necesare (mereu hârtie WC, caci nu lasa cu ziare), dar numai 3 kg alimente lunar în acelasi pachet.
Felinar cu gaz (mic) + fitiluri (becuri + fasung). Flit (pompa) neaparat. Brâul, pantofii. Tocul de la Titina + cerneala.
Informatii mereu noi, spre a se urmari eventualele solicitari de masuri!
Alternarea datelor pentru pachete cu eventualul coleg de celula tânar.
100-200.000 lei".
Tot pentru Aiud era si urmatoarea scrisoare, în care face referire si la una dintre cartile din marea literatura italiana pe care o tradusese si publicase în 1932.
"La Aiud, rog a se duce: o sticla goala cu dop; Decameronul, în româneste (vol. I), rupând coperta cu numele meu; sapun de rufe; grasimi " slanina; oua; carti postale; chibrituri si tigari. Vitamine mai am.
Daca la Aiud se trimite cu posta, sa se specifice pe pachet: câte alimente (3 kg. ?) si câte efecte, daca este si asa ceva în plus. Daca se poate, evita untura (curge tinicheaua); în orice caz, sa fie fara carne, spre a nu se pierde din cantitate. Mai simplu: slanina.
Mi-e dor de Alc si sunt trist. Sa aiba grija de ea!
Penite si carti postale, acum!"
Revenit de la Aiud, îi relateaza sotiei despre avatarurile acestei "calatorii" nedorite.
"Transferul de la Aiud l-am facut cu o cursa speciala, duminica si luni. Aici mi s- a spus ca am fost dus acolo din eroare. Sunt sus într-o celula a spitalului, desi nu mi s-au facut înca formele de internare, pentru ca nu a sosit aprobarea. Dar esentialul este altul: sa fie si jos [la celula], numai sa-mi pot îngriji sanatatea. La perchezitia de la Aiud mi s-au lasat alimentele cu care am plecat (o mica parte), însa mi s-au retinut toate medicamentele (sulfamidele, injectiile etc. etc.) si nu le-am putut recapata la plecare.
Cu salteaua mi-a fost foarte greu pe drum (de 2 ori), dar am adus-o. S-a rupt la mijloc, dar am cusut-o iar. Daca poti si ai bani, ar fi bine sa refaci pe cea mica de acasa. Sa nu fie însa prea groasa si lata: transportabila usor (am si paturile!) si cu fata f. solida, nu putreda, spre a nu-i tot duce grija. Daca cumperi fata noua sa fie de culoare închisa, caci se murdareste pe jos".
Intr-o nota catre avocat, se preocupa de o eventuala citare la tribunal (probabil pentru recurs).
"Desi am sosit de luni, nu am putut veni la tribunal joi si voi explica motivul.
Sa se controleze cu atentie daca sunt citat la tribunal pentru luni 22 martie si daca este citatia aici.
Pentru moment nu am nevoie de altceva".
Sotiei îi comunica din necazurile legate de îmbracamintea purtata în închisoare.
"Hainele au fost probabil arse la curatat, caci pantalonii se rup în bucati. Rog a mi le aduce urgent înapoi la Vacaresti pe cele pe care le am mai avut. Regret deranjul, dar nu pot risca sa ramân cu acestea care s-au si strâmbat mult. Pacat! dar... Le aduci la poarta si astepti sa le restitui eu pe acestea, daca te lasa. Sau este nevoie de autorizatie? Cu aceasta ocazie rog a se cerceta la grefa daca a venit aici citatie pentru 22 martie.
Chinul din închisoare de a nu avea lucruri de îmbracaminte sobre, simple, dar solide.
Am gasit un croitor care cu 150 lei a cârpit pantalonii, ca sa nu fie rupti. Dar cred ca e bine sa am haine mai solide".
Revine asupra decameronului, în intensia de a reliza o editie selectiva. "Hainele sa fie cusute si consolidate (captusala în special).
O alta carte care se poate realiza: Decameronul, selectionând povestirile de dragoste si cele satirice împotriva calugarilor, fiind vorba de o capodopera eficacitate.
Rog la tribunal (joi) un cutit pentru slanina care sa poata fi eventual parasit aici".
In fine în aceasta ultima scrisoare, adresata sotiei, tot dupa întoarcerea de la Aiud.
Desi am venit de luni dimineata, astazi nu am putut fi prezent la tribunal, deoarece colegii ceilalti au fost de parere sa nu ne prezentam numai noi, în timp ce toti ceilalti colegi sunt lipsa. Nu stiu daca a fost ceva, dar poate ca prezenta noastra ar fi atras atentia.
Te sarut, mult si îti multumesc. Rog a face astfel ca luni 22 martie sa fiu la tribunal. S-a emis citatia? A sosit aici? Rog a se controla. Ai facut cel putin tu contestatie? Dar cu recursul? Stiu ca cererea lui Stârcea s-a respins. Ar fi foarte bine ca a mea sa se amâne, dar apreciati voi.
Rog a-mi aduce o sticluta cu picaturi Davila, alta cu tinctura iod si ceva pentru durerile reumatice din bratul drept. (Toate medicamentele au fost retinute, dar n-am nevoie de toate, vorbim noi la întâlnire). Hainele merg. Alimente am caci m-am întors cu o parte de ele.
Dragi, dragi îmbratisari si multumiri".
Alexandru Marcu s-a stins din viata în temnita de la Vacaresti la 27 februarie 1955.

Prezentare si selectie
Ioan LACUSTA

1 Biserica manastirii Vacaresti, în jurul careia erau chiliile celule ale închisorii.