Scriitorul si criticul literar Virgil Ierunca s-a stins din viata joi seara, la ora 23.30,  la Spitalul Tenon din Paris. Ceremonia religioasa de inmormantare va avea loc marti, 3 octombrie, la Biserica ?Sfintii Arhangheli? din capitala Frantei, unde locuia de 60 de ani.

Emigrati in Franta imediat dupa ce Romania a cazut sub influenta Uniunii Sovietice, Virgil Ierunca si Monica Lovinescu s-au impus in anii comunismului ca voci ale exilului romanesc.

Bursier al guvernului francez, Virgil Ierunca decide in 1947 sa nu se mai intoarca in tara. La Paris o reintalneste pe Monica Lovinescu - se cunoscusera la Bucuresti, la debutul carierelor lor literare - si se casatoresc. Dupa mai mult de doua decenii de colaborare cu Radiodifuziunea franceza ca redactor al emisiunilor in limba romana, Virgil Ierunca realizeaza primele emisiuni la Europa Libera in 1975:  ?Actualitatea Culturala Romaneasca? si ?Povestea vorbei?.

?Constiinta noastra buna?

Din redactia Europei Libere, alaturi de Monica Lovinescu, Ierunca s-a implicat in denuntarea actiunilor regimului comunist. ?Virgil Ierunca a fost constiinta noastra buna, intr-un moment in care nu aveam niciuna, a fost o instanta etica ce nu a ezitat si nu a dat gres.

A fost intransigent intr-o vreme in care toti erau supli, iar compromisurile erau toate compromitatoare. Mai presus de orice, a fost un gentleman. Un gentleman al eticii?, a spus Horia-Roman Patapievici. ?Gropari ai comunismului?, cum au fost numiti in mediile intelectuale, cei doi au avut de suferit de pe urma dezvaluirilor despre regim, Ceausescu insarcinand serviciile secrete sa se ocupe de reducerea lor la tacere.

?Parea englez?

In cercul sau de intelectuali de la Paris, apar nume ca Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Paul Celan sau Victor Brauner. Obsedat de evenimentele din tara, traind de la distanta suferintele si bucuriile celor ramasi, Virgil Ierunca publica, in 1981, ?Fenomenul Pitesti?, in care denunta teroarea inchisorilor comuniste.

?Fac parte, ca si Virgil Ierunca, dintre cei care cred neabatut ca viata este mai importanta decat opera. Eu stiu mai bine acum, dupa ce l-am cunoscut, de ce o opera nesemnata cu sangele propriei vieti are mai putina valoare pentru mine. Viata lui Virgil Ierunca este la inaltimea operei lui. Macar de-am invata, o data pentru totdeauna, ceva din aceasta viata?, a subliniat Doina Jela, care a publicat o carte despre viata Ecaterinei Balacioiu, mama Monicai Lovinescu.

Despre cuplul Ierunca-Lovinescu, scriitoarea Ana Blandiana spune ca i-au dat intotdeauna sentimentul ?spiritelor care s-au regasit?. ?I-am intalnit in mai multe randuri si am stat de vorba. Era exact cum aparea de la radio, parea englez. Tocmai din cauza asta si pentru ca era in permanenta alaturi de Monica Lovinescu, care era un vulcan in eruptie continua si un spirit extrem de meridional, se completau perfect?, a marturisit poeta.

Biografie

A scris ?Poeme de exil?

Virgil Ierunca s-a nascut pe 16 august 1920 la Ladesti (Valcea). Licentiat in litere si filosofie la Universitatea din Bucuresti, colaboreaza ca poet la reviste ca ?Timpul?, ?Universul?, ?Kalende?.

 Dupa emigrarea in Franta incepe colaborarea cu Europa Libera. Scriitorul contribuie la aparitia ziarului ?Uniunea Romana?, editat la Paris, scrie zeci de articole in publicatiile romanesti din exil si editeaza o serie de reviste culturale, ca ?Luceafarul?, al carei director a fost Mircea Eliade, ?Caiete de dor? sau ?Fiinta romaneasca?. Volume publicate la Humanitas: ?Fenomenul Pitesti?, ?Romaneste?, ?Subiect si predicat?, ?Semnul mirarii?, ?Trecut-au anii...? si ?Poeme de exil?.

Fragmente de jurnal

Insemnari despre ?V.?

In ?Fragmente de jurnal? (1996 -1997), Monica Lovinescu isi aminteste cum il sarbatorea pe sotul ei,  ?V.?, pe 16 august.

?Sambata, 20 ianuarie 1996

Atat de cenusiu tunelul, incat pentru a iesi fie si o clipa din el hotarasc sa facem un ?chef? V. si cu mine. Motive am avea: V. se afla ieri la Editura Michalon pentru a doua corectura si semnarea contractului: cartea despre Pitesti va aparea pana la 15 februarie, cel tarziu. (...) Luam o cafea cu Sandrine la bistroul de alaturi, apoi in duet cu V. la restaurantul nostru de la Odeon spre a ineca in... stridii ceata zilelor trecute si ?problemele? celor ce vor veni.

15 august

Ziua lui V. Vreau sa-l sarbatoresc cu versiunile mele preferate din ?Gloria? lui Vivaldi si din ?Magnificatul? lui Monteverdi. Si-mi dau seama ca, inregistrate pe disc negru (asa sunt numite in Franta, in Romania nu stiu cum sunt numite), ele n-au fost reluate pe compact. Am ascultat un ?Magnificat? dirijat de Harnoncourt - somitate in materie - care - spre hazul lui V. - ma oripileaza si-l silesc pe sarbatorit sa se oboseasca scotocind prin discoteca spre a-mi satisface capriciile muzicale.

16 august

Aniversarea lui V.: nu e sigur cand a venit pe lume, in 15 sau in 16 august. Prefera 16, deoarece e ziua de nastere a lui Napoleon si poate pretinde ca i-a mostenit numai Waterloo-urile.

Vineri, 15 august 1997

Ziua lui V. E prea cald pentru un restaurant, asa ca sarbatoarea se camufleaza in cotidian?. (Selectie realizata de Florentina Ciuverca)

?Spiritul lui Virgil Ierunca ramane viu?

Ieri-noapte (28 septembrie 2006) a incetat din viata, la Paris, domnul Virgil Ierunca, figura de varf a culturii romanesti din veacul douazeci, spirit de o imensa demnitate si onoare, critic literar si filosof remarcabil, membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania.

Impreuna cu sotia sa, doamna Monica Lovinescu, Virgil Ierunca a aparat cu exemplara consecventa acele valori pe care totalitarismul comunist le-a negat si palmuit: drepturile omului, libertatea de gandire si exprimare, verticalitatea, etica. Contributia lui Virgil Ierunca la pastrarea fibrei morale a culturii romanesti in anii comunismului si dupa aceea este imensa.

Opera lui Virgil Ierunca simbolizeaza tot ce este mai bun si mai nobil in cultura romaneasca: primatul valorilor, pluralismul, refuzul xenofobiei, toleranta, devotamentul pentru adevar si frumos. Spiritul lui Virgil Ierunca, omul care din exil, prin Radio Europa Libera, prin revistele pe care le-a initiat, prin nenumarate alte contributii, prin intreaga sa opera, ramane viu si ne inspira in demersul condamnarii dictaturii comuniste si a consecintelor ei. O asiguram pe doamna Monica Lovinescu, membru al Comisiei Prezidentiale, de intreaga noastra solidaritate si compasiune.

Vladimir Tismaneanu, Presedinte al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania