Anul 1940
Joi 27 iunie... Pe la 10 vine Lupu cu C. Mihaiescu, aproape desfigurati, sa-mi spuna ca Sovietele ne-au adresat ieri noapte un ultimat prin care ni se cere evacuarea Basarabiei si Bucovinei de Nord în termen de patru zile, cu începere de la 28 iunie. Termenul raspunsului e în noaptea aceasta la 12. Pe Lupu l-a informat ziaristul Teodorescu-Braniste, iar pe Mihaiescu prietenul sau Bungeteanu. Tocmai acum lipseste Maniu. Lupu telefoneaza de la mine lui Dinu Bratianu si se întelege cu el sa ne ducem la dânsul în jurul orei 11 sa vedem ce putem face. Telefonez lui Ghita Pop si lui Ionel Pop, care nu stiu nimic, sa vina si ei la Dinu Bratianu. Telefonez apoi lui Madgearu si-l rog sa vina si el la Bratianu. El era în curent cu ultimatul Sovietelor. Imi raspunde ca nu vede "ce rost are sa ne vedem la Bratianu, întrucât raspunsul la ultimat e treaba guvernului si a Consiliului de Coroana". Ca sa nu lungesc discutia la telefon, i-am raspuns ca invitatia e din partea lui Lupu, care-l roaga sa telefoneze si lui Mihalache sa vina imediat în Capitala.

La 11, când am ajuns la Bratianu, am gasit pe V. Sassu, pe Gh. Bratianu si pe Gh. Fotino. Imediat dupa noi au sosit si Madgearu, Ghita Pop si Ionel Pop.

Lupu propune ca înainte de a începe sedinta Consiliului de Coroana si a Consiliului de Ministri, partidul nostru si cel liberal sa le prezinte o nota scurta în care sa fie fixata atitudinea noastra în doua puncte: formarea unui givern national imediat, respingerea categorica a ultimatului si mobilizarea generala a armatei. Toti s-u declarat de acord cu aceasta propunere, în afara de Gh. Bratianu si Madgearu, care au facut o singura rezerva în ce priveste respingerea utimatului: ei nu cred ca putem duce un razboi cu Sovietele, care, probabil, zic dânsii, sunt întelese cu Hitler. Totusi admit si ei sa se trimita nota propusa de Lupu. Acesta a si redactat-o imediat. "Subsemnatii, membri ai Biroului Politic al Partidului National- aranesc si ai Partidului National Liberal, semnati mai jos, rugam pe membrii Consiliului de Coroana sa binevoiasca a hotarî formarea imediata a unui guvern national, respingerea categorica a ultimatului si mobilizarea generala a armatei". Semneaza din partea noastra: Lupu, Madgearu, Ghita Pop, eu si Ionel Pop, ca din partea lui Maniu; din partea liberalilor au semnat Dinu Bratianu, V. Sassu, Gh. Bratianu si Georges Fotino. S-au redactat doua note, scrise amândoua de Lupu: Dinu Bratianu s-a angajat sa predea una dr-ului Angelescu, iar V. Sassu si Ghita Pop sa predea, cealalta, lui Tatarescu.

Sedinta n-a durat decât trei sferturi de ora. Lupu l-a însotit pe Dinu Bratianu la d-rul Angelescu, iar eu am iesit cu Madgearu si cu Ionel Pop. Ne-am înteles sa ne vedem seara, la ora 6, la Dinu Bratianu pentru a vedea rezultatul demersurilor noastre.

Madgearu e foarte sceptic în privinta capacitatii noastre de a rezista atacului sovietic, cu atât mai mult cu cât el e convins ca, odata cu rusii, ne vor ataca si bulgarii si ungurii. Ionel Pop tace si da mereu din cap, ferindu-se sa ia o atitudine precisa. In fond si el e de parerea lui Madgearu, dar se teme sa se pronunte de frica lui Maniu. Eu l-am combatut pe Madgearu, amintindu-i ca ceea ce se întâmpla azi nu trebuie sa ne surprinda, întrucât noi stiam de mult ca aici vom ajunge într-o zi... "Pentru mine e clar ca lumina zilei ca nu avem decât o singura solutie logica si politica: sa ne batem cu toti si sa cadem cu arma în mâna pentru apararea frontierelor noastre; numai asa vom avea stima lumii, iar la pacea genereala sa ne putem prezenta cu capul sus, în calitatea noastra de victime ale nazismului si aliatul sau, bolsevismul". "Desigur, e foarte frumos ce spui d-ta, mi-a raspuns Madgearu, si, hotarât lucru, asa ar trebui sa facem, daca am fi siguri ca pâna la urma Anglia ar câstiga razboiul, dar cine ne poate asigura de acest lucru?; impresia mea este ca Hitler a câstigat partida si noua nu ne ramâne decât sa ne întelegem cu el, oricât ar trebui sa platim de scump". Ajunsesem în Piata Bratianu. Continuarea discutiei gasind-o inutila, iar Ionel Pop continua sa taca, i-am pus capat, mi-am luat ramas bun de la ei si m-am urcat în tramvaiul 14, ducându-ma acasa.

Mobilizarea fiind inevitabila, mi-am scos hainele militare la aerisit si am început sa fac pregatirile necesare în vederea concentrarii. Ne gândim daca n-ar fi nimerit sa-mi duc familia la Bogdanesti, unde e un loc ferit, ar sta si la aer curat în timpul verii si ar avea posibilitati mai usoare de aprovizionare. Milica înclina si ea pentru aceasta solutie. Zi grea si pentru noi si pentru tara.

La 6 m-am dus la Dinu Bratianu. Am fost prezenti toti cei de dimineata, afara de Madgearu, care i-a telefonat lui Lupu ca pleaca la Mihalache sa-l duca în Capitala. Dinu Bratianu si V. Sassi povestesc cele discutate cu Angelescu si cu Tatarescu. Primul a aprobat continutul notei si s-a angajat s-o citeasca în sedinta Consiliului de Coroana; al doilea, nici n-a voit sa auda. Tatarescu i-a explicat lui Sassu ca noi n-am putea rezista nici o saptamâna trupelor rusesti, "care ar face praf populatia româneasca din Basarabia, profitând de pretextul razboiului pentru a o extermina". "Tatarescu mi-a facut o confidenta extrem de importanta, zice Sassu, bineînteles daca nu e o minciuna, de care el este capabil, si anume ca regele este sigur ca va relua foarte curând, cu ajutorul Germaniei, nordul Bucovinei si Basarabia pe care n-avem interesul sa le discutam acum printr-un razboi cu rusii". "Cine poate pune baza pe cuvântul unei mincinos ca Tatarescu si al unui bandit nerusinat ca seful sau, zice Lupu; adica, Hitler s-a dat pe mâna lui si i-a încredintat un atare secret, ca va ataca foarte curând Sovietele; s-o creada Carol si cu Guta; pe noi nu ne poate însela cu astfel de gogorite!" Dinu Bratianu e de aceeasi parere. In schimb, Gh. Bratianu e dispus sa ia în serios istoria cu razboiul apropiat germano-rus. El crede ca un razboi germano-rus este "inevitabil" într-un an, maximum doi, si de aceea el gaseste buna hotarârea luata azi de Consiliul de Coroana si de Consiliul de Ministri, de a accepta ultimatul sovietic. Dinu Bratianu îl combate spunând, printre altele, ca în cursul sedintei de azi, la prânz, de la Palat, prezidata de Carol, numai 25 de persoane au votat pentru primirea ultimatului, în timp ce 11 au fost contra, printre acesti 11 nu era nimeni adversar al lui Carol", a adaugat Dinu Bratianu...

Sassu a ridicat chestiunea daca noi am putea totusi sustine un razboi cu Sovietele, cu bulgarii si cu ungurii, conchizând la zadarnicia lui. I-am repetat si lui ceea ce spusesem dimineata lui Madgearu, ca e mai bine sa cadem cu arma în mâna si sa ajungem victimele nazismului si bolsevismului, caci victoria nu va fi a lor pâna la urma. Sassu mi-a raspuns, ca si Madgearu, ca nu crede în victoria Angliei. Cum Gh. Bratianu spunea ca o victorie engleza, acum, când Franta e la pamânt, "este de domeniul fanteziei" si ca odata cu rusii ne vor ataca si bulgarii si ungurii, "ceea ce ar însemna disparitia noastra de pe harta Europei", i-am raspuns si lui... "Mai întâi, de unde esti d-ta chiar asa de sigur ca ne vor ataca mâine si bulgarii si ungurii? Bulgarii nu sunt de capul lor, chiar daca ar voi sa ne atace; o simpla demonstratie din partea Turciei si Greciei ar fi de ajuns ca sa stea linistiti, pentru ca nu vad aceste doua tari acceptând cu inima usoara instalarea rusilor la Gurile Dunarii; nu vad apoi nici pe iugoslavi dispusi sa permita bulgarilor un atac la adresa noastraâ; alianta balcanica, dupa câte stiu eu, nu este înca desfiintata; în ce priveste pe unguri, nu-i vad nici pe ei atacându-ne odata cu rusii; în calitatea lor de aliati ai lui Hitler si Mussolini, pot ei colabora cu Sovietele la distrugerea noastra, pentru ca rusii sa puna mâna pe petrolul si resursele noastre economice? Nu vad pe Hitler si Mussolini dându-le aceasta dezlegare; pentru aceasta e nevoie însa sa le dovedim totti vointa noastra hotarâta de a ne bate; si aliatii nostri balcanici vor capata curaj în fata hotarârii noastre ferme de a ne bate, iar Hitler, caci el e factorul decisiv, daca se gândeste serios sa atace într-o zi pe rusi, atunci, sunt si mai sigur ca nu va permite Ungariei sa participe la o victorie ruseasca asupra noastra; pentru aceasta, repet însa însa o data, noi trebuie sa fim hotarâti sa ne batem; solutia este un guvern national imediat si abdicarea bestiei din fruntea statului".

Lupu, Dinu, Bratianu, Ghita Pop m-au felicitat, rând pe rând, declarându-se de acord cu vederile mele; ne-am despartit sa ajungem la vreo întelegere. "Sa asteptam sa vina dl. Maniu, ca sa vedem ce am mai putea face", a zis Dinu Bratianu, ridicând sedinta. La ora 9 el are întâlnire cu d-rul Angelescu si cu alti fruntasi liberali, iar Lupu ia masa cu fratele sau, cu Malaxa. Eu m-am întors acasa...

Vineri 28 iunie... La 8,30 ma duc la Maniu, care a sosit în cursul noptii din Ardeal. Gasesc pe Ghita Pop si pe Leucutia. Acestia îl pisesera deja la curent cu cele întâmplate la Consiliul de Coroana si cu nota noastra si a liberalilor pentru respingerea ultimatului. Eu l-am informat despre discutiile mele cu Madgearu, cu Sassu si cu Gh. Bratianu, lucru care i-a facut multa placere. Maniu gaseste pur si simplu "criminala" acceptarea ultimatului sovietic. Il însotesc cu Ghita Pop la dr-ul Lupu. De acolo, el a telefonat lui Dinu Bratianu cu care a luat întâlnire la el acasa, la ora 11. Se va duce cu Lupu. Ne vom vedea la ora 6 la Mihai Popovici, unde vor fi si Mihalache si Madgearu, care sosesc în cursul zilei de la Dobresti.

M-am întors acasa sa-mi termin pregatirea celor necesare pentru mobilizare. Inca nu avem informatii complete despre cele întâmplate si discutate la Consiliul de Coroana. Circula tot felul de versiuni. In drumul spre casa am trecut un moment pe la biroul lui C. Mihaescu. L-am gasit discutând cu Georgescu-Cocos, cu Serdici si Leon. Georgescu pretinde ca Iorga s-a pronuntat pentru respingerea ultimatului rusesc si ca acum vede si el ca trebuia facut un guvern cu Titulescu si Lupu, care ar fi putut ajunge la o întelegere cu Sovietele. Tot Geprgescu spune ca Iorga e furios pe rege si pe Tatarescu pentru politica lor de colaborare cu legionarii si cu Germania...

La ora 6 sedinta de birou la Mihai Popovici, întors si el azi dupa masa, de la Govora, unde face o cura de ape. Sunt prezenti toti membrii biroului. Mihalache si Popovici au mutre plouate. Madgearu face sfortari sa tina capul drept. Lupu are o fata agitata ca în ajunul unei batalii parlamentare. Numai Maniu e calm, ca de obicei, însa Dumnezeu si cu el stiu ce se petrece în sufletul sau. Ghita Pop si cu mine suntem linistiti, caci în ierarhia de partid noi nu avem vreo vina oarecare pentru situatia de azi. Din contra! Noi doi am facut tot ce omeneste e posibil pentru a sustine pe Maniu si politica preconizata de el. Lupu, cu oarecari ezitari, a fost în general alaturi de noi; marii raspunzatori în particul nostru, care au sabotat în permanenta pe Maniu, sunt Mihalache, Popovici si Madgearu. Acum, ei culeg roadele greselilor lor. Lupu îndeplineste azi rolul ingrat de cenzor al acestor greseli. El a cerut cuvântul, imediat ce s-a deschis sedinta. Timp de o jumatate de ora, el i-a judecat pe cei trei ca pe niste hoti de cai, reprosându-le toate greselile facute în vara lui 1936, de când noi am scapat unica ocazie de a ne întelege cu Sovietele... "Va surprinde, azi, ultimatul Sovietelor? Litvinov ne-a prevenit de mai multe ori, înca din 1936, ca Sovietele nu vor permite prezenta Germaniei sub vreo forma oarecare, pe Nistru; d-stra trei sa va luati azi de mâna cu Tatarescu si cu toata banda de tradatori din jurul sau si al lui Carol pentru raspunderea pe care o aveti fata de nenorocirea care a dat peste noi".

Adresându-se lui Maniu, Lupu a continuat astfel: "Si d-ta, d-le Maniu, ai o parte de vina, pentru ca n-ai folosit puterile discretionare care le ai pentru a ne pune pe toti la zid si a ne sili sa ne lamurim situatiile, mergem cu d-ta ti cu politica preconizata de d-ta, ori plecam din partid, asa cum au mai facut si altii; eu îmi recunosc cinstit partea mea de vina, ca nu trebuia sa ramân pasiv si sa ma multumesc cu ideea ca daca majoritatea fruntasilor nu sunt de acord, atunci eu nu pot face nimic si ramân astfel nepasator fata de niste evenimente, care stiu precis ca deservesc interesele tarii; noi, d-le Maniu, ca oameni politici, suntem raspunzatori în fata natiunii nu numai de ceea ce am facut si am gresit, ci si de ceea ce stiam ca e bine si n-am facut; rog pe cei trei prieteni ai mei sa nu se supere pentru ce le-am spus; traim evenimente prea dureroase pentru neamul nostru; am constiinta raspunderii - care apasa pe umerii mei - ca n-am facut tot ce trebuia ca s-o scutesc de asa nenorociri; rog pe prietenii mei sa-si faca aici acest control de constiinta, pentru ca toti avem raspundere fata de biata noastra natiune, care ne-a onorat o viata întreaga cu încrederea ei, iar noi n-am fost la înaltime!"

A raspuns Mihalache în numele celor trei. Ma asteptam sa fie violent si chiar dur fata de Lupu. Partea finala a declaratiilor lui Lupu, prin care acesta se recunoaste si el vinovat, ba îi gaseste si lui Maniu o parte de vina, a contribuit desigur într-o buna masura ca sa-l domoleasca. Mihalache a trecut usor peste partea lui de vina, pe care n-a negat-o în fond, însa a încercat s-o scuze prin aceea ca el a fost totdeauna "sincer" si ca daca s-a întâmplat sa fie în dezacord cu politica preconizata de Maniu, n-a facut-o din rea credinta sau din cine stie ce consideratii egoiste sau meschine, ci numai din constiinta lui curata! Se declara cu totul de acord cu teoria lui Lupu privitoare la raspunderea pe care omul politic o are fata de natiune si se arata dispus sa traga oricând consecintele pentru greselile sale politice.

Popovici si Madgearu necerând cuvântul, a vorbit Maniu. "Traim vremuri asa de grele, începe el, încât problema raspunderilor noastre politice fata de natiune o putem lasa deoparte, ea apartinând acum Istoriei; desigur, toti avem raspundere pentru evenimentele de azi, unii mai mare, altii mai mica; în orice caz, am fost sau n-am fast de acord, noi între noi, acest lucru îl stim numai noi; ca partid însa, cel putin de când îl conduc eu, este singurul care si-a spus curajos cuvântul în toate chestiunile politice la ordinea zilei si care nu are, azi, absolut nimic sa-si reproseze, afara doar de ceea ce a spus dl. Lupu, ca în loc de memorii si declaratii politice, n-am iesit în strada sa provocam tulburari; desigur, este si aceasta un fel de raspundere. Toate celelalte partide politice, cu exceptia d-lui Dinu Bratianu, personal, s-au balacit într-o atmosfera de inconstienta si de optimism, permitând nenorocitului de Carol sa-si impuna regimul sau personal, de bun plac. Astazi putem vedea cu totii unde ne-au dus toate aceste greseli, pe care noi le-am semnalat tot timpul opiniei noastre publice si le-am combatut cu toate mijloacele de care am dispus; va amintiti protestele noastre, atât contra aliantei poloneze, pe vremea când Beck si clica lui faceau o politica de provocare la adresa Sovietelor, precum si-n contra provocarilor lui Carol si ale primului sau ministru Tatarescu, la adresa acelorasi Soviete; va amintiti de declaratiile acestor doi inconstienti, care declarau ca de la Baltica la Marea Neagra zidul polono-român va apara ordinea în Europa, iar la Chisinau, aceiasi doi inconstineti provocau Sovietele, amenintându-le ca nu le vom ceda nici un petec de pamânt; acesti domni nerusinati, în loc de un petec de pamânt, cedeaza azi Sovietelor toata Basarabia si o parte din Bucovina. Putem noi colabora cu ei?, iata problema pe care trebuie s-o discutam astazi".

A vorbit întâi Lupu. "La aceasta ora, Cernautii si Chisinaul, zice Lupu, sunt în mâinile rusilor; daca n-am rezistat când ei se aflau dincolo de Nistru, mai putem noi face ceva acum când ei se apropie de Prut?, desigur ca nu. Singurul lucru care-l mai avem de facut este sa salvam restul teritoriului, ori pentru aceasta ramânerea lui Carol si a complicilor sai la conducerea statului constituie o piedica de netrecut; ...deci, ceea ce mi se pare mie urgent de facut este organizarea unei campanii pentru rasturnarea lui Carol si a clicei lui de la conducerea statului, fara acest lucru, noi mergem inevitabil spre prabusirea si a frontierelor care ne-am mai ramas".

A luat apoi cuvântul Mihalache. "Nu vad practic, începe el, cum am putea organiza aceasta campanie; sa facem un memoriu?, sa iesim în strada acum când tara sângereaza si când nu stim ce ne mai poate aduce ziua de mâine? In orice caz, pentru a nu mi se mai reprosa sa fac si azi opinie separata, declar dinainte ca ma supun majoritatii biroului, orice hotarâre ar lua el". Popovici si Madgearu s-au raliat declaratiei lui Mihalache.

Eu am vorbit un sfert de ora, trecând în revista datele principale de politica externa, în legatura cu tara noastra, pentru a ajunge la concluzia ca Hitler va pierde razboiul si ca atare noi trebuie sa adoptam politica noastra în cadrul acestei perspectiva. Am repetat apoi teza mea cunoscuta, ca noi trebuie sa ne batem cu toti acei care ne ataca frontierele, indiferent daca suntem învinsi... "Nu provocam pe nimeni, dar ne aparam cu arma în mâna pâna la ultima suflare. Cum va imaginati d-stra ca lumea va putea accepta actuala situatie creata de victoria militara a lui Hitler si va lasa Franta, Belgia, Olanda, Norvegia, Polonia, Cehoslovacia, eventual România, sub dominatia germana? Noi suntem înca la începutul razboiului si nu trebuie sa ne lasam impresionati de evenimentele din Franta; noi nu putem sti ce se va petrece în aceasta mare tara si daca, pâna la urma, ea nu se va trezi pentru a relua lupta si, apoi, atâta timp cât Statele Unite nu si-au spus cuvântul lor, Hitler si Mussolini stau în vânt, amenintati în orice moment sa se prabuseasca. Eu am mare încredere în Anglia si Statele Unite; alaturi de ele, n-m nici o teama pentru viitorul tarii mele. In lumina acestui adevar, matematic pentru mine, vad eu orientarea politicii noastre externe, în momentul de fata".

Dupa mine a vorbit Ghita Pop, care a declarat de la început ca el este suta [la suta] de acord cu teza mea si a continuat apoi s-o apere, aducând argumentul ca ungurii au promisiuni formale din partea lui Hitler si Mussolini în privinta Transilvaniei! "Teza colegului nostru Hudita este mai mult decât justa; eu va pot asigura, pe d-voastra toti, a zis el, ca îndata ce Hitler va fi liber de pe frontul occidental, el ne va obliga sa ne întelegem cu ungurii, redându-le o parte importanta din Transilvania... Iata pentru ce ,a raliez cu toata convingerea la teza prietenului nostru Hudita, ca trebuie sa ne batem cu toti si sa ajungem mai degraba victimele Germaniei naziste decât aliatii unei tari care va fi învinsa sigur pâna la urma".

Popovici a combatut pe Ghita Pop, afirmând ca el e convins de contrariul... "Teza prietenului Hudita este perfect exacta, a continuat el, daca plecam de la ipoteza ca Hitler va pierde razboiul; eu însa nu prea sunt convins ca va fi asa, pentru ca nu vad pe englezi, care au fugit ca potârnichile de la Dunkerque, debarcând pe continent si înfrângând pe Hitler; dar admit cazul ca razboiul s-ar prelungi si ca Statele Unite ar interveni si ele si ca Germania ar fi silita sa accepte pacea; ei bine, chiar în cazul în care ea ar fi învinsa, ceea ce nu cred, Germania va ramâne totusi o mare forta în Europa, de care noi trebuie sa tinem seama". In concluzie, el crede ca noi ar trebui sa pastram neutralitate fata de Germania si sa nu facem nici un act de solidaritate cu ea. Popovici este de acord ca acum ar fi momentul sa scapam de Carol si de toti... din jurul sau, însa se întreaba daca actiunea noastra nu este riscanta pentru cazul ca ei s-ar crampona de putere si ar refuza sa plece. El lasa acest lucru la aprecierea lui Maniu si declara ca se supune majoritatii.

Mihalache si Madgearu au reluat în general teza lui Popovici, facând totusi rezerve în ce priveste posibilitatea de a ne putea pastra neutralitatea. "Ce facem în caz ca Germania ne constrânge totusi sa ne întelegem cu ungurii?", întreaba Mihalache. "Ne batem si cu ea si cu ungurii", i-a raspuns imediat Lupu. Ghita Pop si cu mine am adaugat într-un glas: "In acest caz, ne batem fara pic de ezitare!" "Declar, ca si prietenul Popovici, a raspuns Mihalache, ca las totul la aprecierea d-lui Maniu si ma supun majoritatii biroului". Madgearu a declarat la fel.

A raspuns Maniu, vorbind aproape o ora. Pentru el, înfrângerea lui Hitler "este o certitudine matematica. Prea multe crime a facut pentru a fi iertat, a început el; ordinea noua pe care vrea el s-o impuna Europei atinge prea multe interese pentru ca el sa reuseasca; ca dictator lacom ce este, Hitler nu s-a putut opri la timp si daca mâine, prin imposibil, el s-ar putea întelege cu Anglia, el va continua sa ocupe restul Europei, atacând si Sovietele. Niciodata Statele Unite nu vor admite hegemonia Germaniei asupra Europei, caci, aliata cu Japonia, ea ar ameninta interesele lor vitale. Nenorocirea vine de la faptul ca razboiul se va lungi mult si cât timp va dura el noi suntem la discretia lui Hitler si Mussolini si chiar asa, înca ne-am putea descurca mai usor, daca am scapa de nelegiuitul de Carol si de banda lui de impostori. D-stra nici nu banuiti ca individul acesta a si facut propuneri de alianta lui Hitler si n-asteapta decât un cuvânt de la el, pentru a se arunca cu totul în gura lupului; el e convins ca acum este momentul cel mai potrivil, când opinia publica este toata ostila Sovietelor; sa nu va mire daca mâine va veti trezi cu un guvern numai de filogermani, din care nu vor lipsi, desigur, nici câtiva legionari. Daca nu reusim sa ne debarasam cât mai repede de acest ticalos, suntem pierduti definitiv. Ca prima masura de luat este o noua circulara adresata cadrelor noastre pentru a le informa si a fixa totodata pozitia partidului nostru fata de problema raspunderilor si a evenimentelor din aceste zile; odata cu ea, voi lua contact si cu alti reprezentanti ai partidelor de opozitie în vederea unui front comun pentru apararea democratiei si pastrarea unei neutralitati stricte; pentru aceasta am sa va rog ca de data aceasta, circulara sa fie semnata de toti membrii biroului, cu exceptia d-lor Madgearu si Hudita, daca ei vor sa-si pastreze catedrele din învatamânt". "Personal, consider evenimentele prin care trece tara atât de grave, încât nu-mi pasa de catedra si voi semna circulara", am declarat eu. Madgearu a facut la fel, declarând ca va semna "cu toate riscurile, desi catedra e singura sursa de exigenta".

Lupu a adaugat ca "saluta propunerea d-lui Maniu, care-i da în fine si lui posibilitatea de a face un act de curaj, întrucât, silit sa ascunda partidului si tarii neîntelegerile dintre membrii biroului, el a fost silit sa nu semneze circularile catre partid, lasând aceasta onoare numai d-lui presedinte Maniu". Mihalache si Popovici s-au angajat sa semneze si ei circulara, care va fi redactata chiar în noaptea aceasta. Maniu ne-a rugat sa trecem mâine dimineata între 9 si 10 pentru a semna circulara. Dupa o mica gustare si un pahar de vin, am plecat la casele noastre, pe la 11,30, toti frânti de oboseala!

(Va urma)