1940

Joi 19 septembrie. Sedinta de birou la Mihai Popovici, la ora 6 seara. Pe lânga noi, membrii biroului, au mai fost prezenti: [Pan] Halipa, Sauciuc Saveanu, Anton Crihan si Ional Pop. A vorbit mai întâi [Virgil] Madgearu, facând o scurta dare de seama asupra situatiei partidului nostru fata de statul legionar proclamat de Antonescu si anuntând ca în sedinta de astazi noi trebuie sa precizam printr-un comunicat atitudinea noastra fata de politica interna si externa a lui Antonescu. El a început prin a face o critica f. aspra dar obiective ?a anarhiei deslantuite în tara de catre dezmatul legionar pe care Antonescu l-a adus la putere, impunându-l cu forta la conducerea statului, când stie f. bine ca imensa majoritate a tarii e contra regimului legionar si absolut ostila fata de orice alianta cu Italia si Germania". Madgearu a aratat în continuare ca partidul nostru se bucura si azi de sprijinul întreg al natiunii, ca unul care a combatut în mod constant regimul politic abuziv al fostului rege Carol ?si a prevazut la timp dezastrul la care ne conducea politica criminala a acestui bandit si a colaboratorilor sai, slugarnici si necinstiti". El a aratat apoi în câteva cuvinte conditiile în care a luat puterea Antonescu, care si-a calcat în mod rusinos angajamentele formale ?luate fata de Maniu si de Dinu Bratianu, de a nu accepta nici o propunere din partea lui Carol, fara abdicare si fara abdicare si fara obligatia de a se constitui un guvern national, taranisto-liberal, cu Antonescu la Razboi". El a amintit apoi cum [Antonescu] a silit pe Carol sa abdice si sa-i smulga aprobarea de a fi numit conducator cu puteri discretionare, pentru a sfârsi sa proclame statul legionar, ?în colaborare stricta cu Fabricius" [ministrul Germaniei la Bucuresti]. El a conchis f. logic ca dupa parerea lui noi nu putem aproba nici noua forma de dictatura, stabilita prin formula statului legionar si nici politica lui externa, de alianta cu Axa Roma-Berlin. Madgearu propune sa informam cadrele partidului printr-un comunicat lamuritor în acest sens, iar lui Antonescu sa-i trimitem un memoriu în care sa-i aratam precis punctul nostru de vedere si sa-i lasam întreaga raspundere pentru politica pe care vrea s-o faca.

La întrebarea lui Ghita Pop, ?ce facem cu partidul si daca acceptam sa fim dizolvati", Madgearu i-a raspuns ca dupa el nu vede cum am mai putea duce o lupta ?cu armata si cu haimanalele de legionari, în slujba nemtilor". I-a sarit imediat în ajutor Mihalache, care s-a declarat de acord cu Madgearu. ?Trebuie sa fim o data macar si realisti, a început el; cu rusii gata sa intre în Moldova, cu zecile de mii de refugiati din teritoriile cedate, cu legionarii la putere, mai putem noi astazi iesi în strada ca sa combatem pe Antonescu, mai ales când el lasa a se întelege ca are asigurari de la nemti ca va putea f. curând elibera Basarabia si nordul Bucovinei? Practic, eu nu vad cum l-am mai putea combate. Cu nenorocitul de Carol era altceva; el era de unul singur, iar tara era toata cu noi, în contra lui. Azi lucrurile s-au schimbat; Antonescu are armata cu el, plus haimanalele legionare, care au reusit sa zapaceasca multa lume; ceea ce este si mai grav, o buna parte a opiniei publice si chiar unele cadre ale partidului nostru prefera azi pe nemti, cu toate riscurile care le comporta colaborarea cu ei, porcilor de rusi, care, dupa ce s-au purtat ca niste tâlhari ordinari, în chestiunea Basarabiei si Bucovinei, ameninta acum si restul tarii cu capcana lor comunista. Ne fixam într-un memoriu pozitia noastra, asa cum a propus-o Madgearu, si-i lasam lui Antonescu si armatei sa raspunda la soarta tarii; noi ramânem cu credintele noastre: democratie în interior si loialitate fata de aliatii nostri firesti; intram în pasivitate, neavând alta cale de urmat".

A cerut cuvântul Halipa pentru a face o scurta declaratie. ?Nu numai ca sunt de acord cu tot ce-au spus domnii Madgearu si Mihalache, dar, în calitatea mea de basarabean si de fost presedinte al Sfatului Tarii, care a votat în 1918 unirea cu prima muma, cer ca partidul nostru sa declare public ca este de acord cu guvernul Antonescu, daca acesta se angajeaza sa lupte pentru eliberarea acestei provincii românesti". Sauciuc Saveanu s-a raliat declaratiei lui Halipa, din partea Bucovinei de Nord, ?rapita hoteste".

A vorbit apoi Lupu. ?In general, a început el, sunt de acord cu cea mai mare parte din tot ce-au spus d-nii Madgearu si Mihalache; as vrea însa sa adaug în completarea lor, câteva lucruri, în special asupra atitudinii de adoptat fata de Antonescu. Desigur, situatia azi nu este la fel cu cea de sub Carol; mai întâi, o mare parte din frontierele tarii s-au prabusit, datorita politicii netoate a acestui ticalos; refugiatii din Ardealul de Nord ne cer sa-i ajutam sa-si recucereasca teritoriul pierdut; cei din Bucovina si Basarabia cer acelasi lucru. Pentru un moment, noi nu putem face nimic, nici pentru unii, nici pentru altii. Singurul lucru care-l avem de facut este sa pastram neatinse drepturile noastre si sa procedam asa fel ca democratiile învingatoare de mâine sa stie ca poporul nostru a fost victima celor doi sarlatani dictatori [Hitler si Mussolini], cari s-au înteles pe spatele nostru. Când se va face dreptate Frantei si celorlalte natiuni înrobite de acesti sarlatani, atunci se va face dreptate si noua, bine înteles, repet, cu conditia de a nu ne compromite cu nici unul dintre ei".

Ghita Pop l-a felicitat calduros pe Lupu, declarându-se de acord cu el. Eu m-am raliat la fel, adaugând ca înfrângerea lui Hitler si Mussolini ?devine acum vizibila si celor mai naivi si care n-au idee de politica externa". Le-am explicat, în câteva cuvinte, evolutia situatiei din Statele Unite, care urmaresc cu mare atentie apropierea tot mai strânsa dintre Japonia si puterile Axei Roma-Berlin si care ajuta din rasputeri Anglia sa lupte mai departe în contra lui Hitler si Mussolini; faptul ca au introdus de curând obligativitatea serviciului militar dovedeste ca acest mare colos se pregateste serios sa faca fata lui Hitler si aliatilor sai. ?Sublinier acest lucru, am terminat eu, pentru a arata cât de mult trebuie sa fim atenti sa nu ne compromitem cu învinsii de mâine".

Mihai Popovici a vorbit penultimul, facând o scurta declaratie. ?Eu am discutat cu dl. presedinte pe larg toate aceste chestiuni chiar ieri si m-am declarat în totul de acord cu tactica preconizata de el fata de regimul lui Antonescu. Nu vreau sa mai lungesc discutia pentru a auzi cu totii cum vede el situatia". Inainte de a vorbi Maniu, Mihalache a cerut cuvântul pentru a face o scurta declaratie: ?Sunt de acord cu tot ce-au sustinut antevorbitorii mei, în special dl. dr. Lupu; tin însa sa precizez un lucru, înainte de a vorbi dl. Maniu si anume ca în cazul ca Germania va ataca Sovietele, eu nu vad pentru ce nu am colabora cu ea, ca sa eliberam Basarabia si nordul Bucovinei, care ne-au fost luate pe nedrept si cu forta".

Maniu a adus multumiri tuturor celor care au vorbit, constând faptul ?cu totul îmbucurator" ca, în linii mari, toti membrii biroului sunt de acord ca noi nu putem admite nici statul legionar si nici politica externa a lui Antonescu de colaborare cu nemtii si italienii. ?Dupa ce am combatut dictatura lui Carol, noi ca democrati nu putem admite nici pe a lui Antonescu, a continuat Maniu. Simpatiile noastre merg spre democratiile occidentale, cu atât mai mult cu cât ele ne-au ajutat în 1918 sa realizam aspiratiile noastre nationale; de aceea, noi am protestat energic în contra blestematului de Carol si a guvernului sau, când ei au decis sa renunte la garantiile franco-engleze [la 1 iulie 1940], care pentru noi, ca români, ramân mai departe valabile si fata de Soviete, ca si fata de Germania si Italia, care ne-au impus dictatul de la Viena. Noi nu numai ca nu putem aproba politica lui Antonescu de colaborare cu Germania si Italia, ci trebuie sa-i cerem sa anuleze actul guvernului Tatarescu de renuntare la garantiile franco-engleze, act facut de un guvern dictatorial, al unui suveran care a fost sanctionat pentru politica lui gresita, fiind obligat sa abdice. Noi trebuie sa fim f. atenti asupra acestui punct si sa nu facem nici un act iuncompatibil din punct de vedere moral si politic cu garantiile franco-engleze. Dl. Mihalache propune ca noi sa colaboram cu germanii, în caz ca ei ataca Sovietele si sa eliberam Basarabia si nordul Bucovinei. oi nu ne putem alia cu cei care ne-au impus cu forta ciuntirea Ardealului. Putem, cel mult, profita de razboiul probabil germano-sovietic, luându-ne dreptul nostru, dar atât. Noi nu vom trece Nistrul si nici Ceremusul, daca Sovietele accepta restituirea provinciile noastre; sa fim bine întelesi, noi nu colaboram cu germanii; ne luam dreptul nostru si nu mergem mai departe, daca ne putem întelege cu Sovietele".

?Si daca Sovietele refuza sa ne restituie Bsarabia si nordul Bucovinei, întreaba Mihalache, ce facem atunci? Ne oprim pe Nistru sau mergem mai departe , alaturi de germani pâna ce vor recunoaste dreptul nostru?" ?Noi ne oprim pe Nistru si asteptam pâna ce Sovietele ne vor recunoaste drepturile noastre; în nici un caz, i-a raspuns Maniu, noi nu mergem peste Nistru, unde se opresc drepturile noastre. Procedând asa, noi ramânem în cadrul tratatelor internationale, care ne garanteaza frontierele din 1918; procedând asa, avem dreptul de partea noastra si nu avem de ce ne teme la pacea viitoare. Pentru natiunile mici ca a noastra, respectul tratatelor internationale este de o importanta vitala. Pe aceasta chestiune, partidul nostru, în calitatea lui de exponent principal al natiunii, nu-si poate permite absolut nici o abatere. Si pentru natiunile mari si puternice aceste abateri sunt primejdioase; pentru cele mici ele sunt mortale. Acest adevar trebuie sa-l avem în vedere tot timpul si în calitatea noastra de exponenti incontestabili ai poporului român suntem obligati moralmente sa-l respectam ca o porunca dumnezeiasca".

?Si daca, totusi, Hitler câstiga razboiul, întreaba Mihalache, ce devenim noi, daca el stie ca noi nu-i suntem prieteni?" ?Mai întâi, fii sigur ca asa ceva nu se va întâmpla, i-a raspuns Maniu, pentru aceasta pun eu capul meu la mijloc; dar sa admitem, totusi, ca prin imposibil el ar câstiga razboiul, chiar în cazul acesta e mai potrivit sa ramânem în cadrul drepturilor noastre si sa asteptam repararea nedreptatii, întrucât nimic nu este etern în lumea aceasta, mai ales nedreptatea. De altfel, draga d-le Mihalache, fii sigur ca în cazul unei victorii a lui Hitler, România nu mai ramâne nici în frontierele ei de azi. D-ta nu cunosti ca mine pe germani si mai ales pe cei care vad în Hitler un semizeu. Pentru oamenii acestia germanismul are drepturi asupra întregii Europa si îndeosebi asupra natiunilor vecine, pe care le considera inferioare si, ca atare, ele trebuie sa munceasca pentru dezvoltarea si prosperarea natiunii alese, care e cea germana. O victorie germana ar însemna o catastrofa pentru natiunile europene si mai ales pentru noi, pentru tara noastra, asupra careia germanii au pus de mult ochii pentru fertilitatea pamântului si bogatiile subsolului sau. Vai de noi, daca Hitler ar învinge si ar ramâne de capul lui într-o Europî lipsita de rezistenta Angliei si Rusiei".

In continuare, Maniu ne-a rugat, pe Lupu, Mihalache si pe mine, sa cautam sa-l convingem pe Antonescu sa se fereasca de orice angajament formal cu Germania si sa evite orice colaborare politica sau militara, multumindu-se doar cu obligatia de a-i pune la dispozitie petrolul si disponibilul economiei noastre. Mihalache si Madgearu n-au mai spus nimic. Lupu si cu mine l-am felicitat din tot sufletul nostru pentru tot ce a spus el în legatura cu primejdia germana si cu orientarea politicii noastre externe, care reprezinta cât se poate de exact si convingerea noastra.

Maniu a propus ca Madgearu, Ghita Pop si cu mine sa punem la punct memoriul pentru Antonescu si comunicatul nostru catre cadrele partidului. Madgearu m-a rugat sa schitez eu un proiect de memoriu catre Antonescu, iar pe Ghita Pop sa faca un proiect de comunicat pentru partid. Ne vedea mâine dupa masa la ora 5, acasa la Madgearu, pentru a le da o forma definitiva...

Vineri 20 septembrie... La 5 m-am dus la Madgearu, unde am gasit pe Ghita Pop. Ne-am pus usor de acord asupra comunicatului catre cadrele partidului. Textul propus de Ghita Pop a ramas aproape neschimbat, memoriul meu a fost discutat mai mult din cauza ca Madgearu a tinut sa introducem cuvinte mai putin aspre si categorice la adreasa primejdiei germane pentru noi si pentru Europa. Toate insistentele sale plecau de la ideea ca acest memoriu ar pute cadea într-o zi în mâinile nemtilor, lucru care ne-ar putea crea dificultati atât noua cât si lui Antonescu. I-am raspuns ca nu trebuie sa ne fie teama sa încredintam sefului statului gândurile noastre sincere cu privire la interesele natiunii, când înca n-am ajuns sub stapânire germana. Ghita Pop m-a sustinut energic. A ramas ca sa decida Maniu asupra acestor expresii. Memoriul meu reproduce toata argumentarea lui Maniu de ieri, partea din expunerea mea referitoare la imposibilitatea ca Hitler sa câstige razboiul si câteva fraze din declaratia lui Lupu privitoare la atitudinea noastra fata de politica externa a lui Antonescu si de statul legionar. Mâine la noua ne vom vedea toti trei, la Maniu, pentru a da o forma definitiva memoriului si comunicatului...

Sâmbata 21 septembrie. La Maniu, la noua dimineata. Proiectul de comunicat al lui Ghita Pop si memoriul meu pentru Antonescu au ramas aproape neschimbate. Maniu s-a pronuntat pentru expresiile folosite de mine, explicându-i lui Madgearu ca acest memoriu, fiind un document istoricm, de îndata ce va fi predat lui Antonescu, ?trebuie sa fie clar si fara nici un echivoc, indiferent de riscurile care le comporta pentru noi, membrii semnatari". Memoriul si comuniocatul vor fi semnate de toti membrii biroului. Madgearu a ramas sa le tipareasca la tipografia noastra. Comunicatul va fi expediat prin posta sefilor nostri de organizatii, iar memoriul va fi predat de mine lui Antonescu, iar daca el nu ma poate primi pot sa-l dau lui Mihai Antonescu...

La ora unu am trecut pe la tipografia noastra si am ridicat câteva exemplare din memoriul catre Antonescu, care pâna în seara a fost semnat de toti membrii birouklui; pe Mihalache l-a semnat Madgearu; la ora sase am telefonat lui Mihai Antonescu, pe care l-am rugat sa-mi obtina o audienta la generalul Antonescu pentru a-i preda un memoriu din partea partidului nostru. Dupa o ora, am primit raspuns ca generalul ma primeste mâine dimineata la ora noua. La opt am vazut din nou pe Maniu, care m-a rugat sa spun lui Antonescu ca el se considera spun lui Antonescu ca el se considera ?înselat si de aceea nu poate avea relatii personale cu el, însa în calitatea lui [Antonescu] de sef de stat, el întelege sa-i comunice punctul de vedere al partidului nostru în toate problemele de interes national"...

(Va urma)