Pentru noi, colecționarii de mărturii despre istoria României sub comunism, pentru foștii deținuți politici deveniți autori de memorialistică, pentru cercetătorii care alcătuiesc arhive cu documente despre istoria ultimilor 70-80 de ani, apariția cărții jurnalistei americane Anne Applebaum, intitulată cu modestie "Gulag: A History" - în traducere exactă "Gulag: O istorie" sau "O Istorie a Gulagului" (față de un titlu mai definitiv, mai ambițios, cum ar fi "Istoria Gulagului") - este o veste foarte bună. Dacă intenția acestor scriitori și istorici este nu numai de a transmite urmașilor din țară experiența terorii impuse de dictatura comunistă, dar și de a o împărtăși țărilor din vest, care nu au cunoscut-o direct la nivelul marelui public, rămânând în mare parte extrem de naive în privința pericolelor insidioase ale totalitarismului, cartea la care ne referim este confirmarea cea mai concretă pe care o cunosc în spațiul anglofon a faptului că efortul lor poate avea,  într-adevăr, un  rost.

La baza lucrării lui Anne Applebaum se află, nominalizate într-o bibliografie care acoperă 20 de pagini, nu mai puțin de 19 arhive istorice din Uniunea Sovietică și 700 de titluri de cărți, studii, articole și interviuri: dintre acestea, aproape jumătate sunt lucrări de memorialistică, publicate deja, sau încă în stare de manuscris, și interviuri de tip istorie orală, unele inedite, luate de autoarea însăși în peregrinările ei prin regiunile unde au funcționat colonii de muncă sovietice. Intervievați au fost victime și călăi, ale căror voci transpar clar, cuprinse pentru prima dată într-o carte care a intrat deja în circuitul istoricilor de la universități nord-americane. Memorialistica a sugerat structura cărții și formează nucleul fiecărui capitol, susținând fiecare afirmație și furnizând exemple și citate de un autentic care nu ar putea fi altfel recreat. Este greu de crezut că înțelegerea autoarei față de foarte numeroasele fațete ale subiectului s-ar fi putut forma atât de corect și cu atâta empatie fără accesul la textele de memorialistică și la mărturiile directe ale victimelor. Pe lângă acestea, trebuiesc amintite, desigur, și documentele originale din arhivele NKVD, pe care autoarea le-a studiat și citat amplu. Bazată pe asemenea surse, cartea se citește pe alocuri aproape ca o documentație tehnică, cu detalii zguduitoare, care vor intra în memoria tuturor celor ce vor să cunoască istoria secolului XX.

Acum în vârstă de 40 de ani, Applebaum a studiat la Yale, apoi, printr-o bursă Marshall, la Londra și Oxford. Nu s-a specializat decât parțial în istorie. După terminarea studiilor a lucrat ca jurnalistă la reviste de prestigiu din Marea Britanie, culminând prin a fi corespondenta pentru Europa Centrală și de Est a revistei ?The Economist? la Warșovia, în perioada destrămării sistemului comunist. A recenzat lucrări recente despre istoria comunismului, inclusiv volumul coordonat de Stephane Courtois ?Cartea neagră a comunismului? pentru New York Times Book Review și alte jurnale de primă mărime, impunându-se astfel ca una din vocile cele mai active în popularizarea istoriei recente est-europene. În prezent lucrează pentru ziarul Washington Post.