35. A. G. către B. Coste (ciornă)

[noiembrie/decembrie 1934]

Am vrut să te rog să te interesezi de Ștefania Cristescu iarna aceasta. Știi că țin la ea, nu știi însă că era să ne căsătorim vara aceasta. Dacă lucrul nu s-a întâmplat așa, e poate pentru că îmi lipsește încă tăria îndeplinitului hotărârilor mele mai grele, sau pentru că mi-e scris să fiu crud,  fără voia mea, în împrejurarea aceasta. Aș fi vrut să o ajut să aibă un an cu oameni plini de urbanitate.

Am ajuns să amân scrisoarea mea. De atunci Ștefania Cristescu m-a rugat să nu-ți mai scriu pentru că va trebui să te refuze. Cine știe ce i se va fi spus ca din partea voastră. E un biet om sensibil.

Eu sunt gelos uneori pe femeile care vă vor depărta întrucâtva de mine. Totuși vreau ca fiecare din noi să fie om întreg, pentru ca faptele noastre să aibă dignitate decisivă. Și sunt bucuros de ceasurile mai puține, dar de oameni mai încercat?bogați, în care putem fi alături în gând sau aievea.

          Scriu acestea împotriva firii mele, numai pentru tine Brutus și pentru Pick, ca răspuns la un început al lui de sfat. Poate că odată sau altădată veți avea prilej să fiți darnici și buni față de acest om la care țin. Am vrut numai să știți cum privesc eu lucrurile, ca să nu vă amestecați și voi în vorbăria, firească dar neghioabă, care s-a iscat desigur.

          Nu-mi răspundeți la tema aceasta, pentru că nu e nimic de răspuns la ea.

__________________

Ciornă scrisă pe trei foi (recto, foiță), fără formulă de adresare și fără semnătură. AFG.

36. B. Coste (și Victor Rădulescu-Pogoneanu, Octavian Neamțu, Plutarc Cotaru) către A. G. (c.p.i.)

Ploiești, 2.II.1935

Lieber Anton, presupunem că trebuie să fii acum prins cu vizita Profesorului, ca să ne putem explica uitarea de care ne-ai acoperit în ultimul timp. Noi ne facem datoria și închinăm în sănătatea ta. Hoch ! Pichi.

Am început să ducem o viață eroică : acuma suntem într-o mare expediție ? cap Brutus ? spre munți, dar ne-am oprit la mâncare și băutură în Ploieștii lui Nae. Probabil să rămânem aci. Bubi

Trebuie să uzez de căi întortochiate spre a-i scoate pe puturoșii ăștia din București. Pe mâine urmează să le fac o demonstrație de schi și sper să-i câștig. Cu drag, Brutus

Adăpostesc oameni printre care mi-ar fi drag să te număr. Cotaru

______________________

Scris cu cerneală pe o ilustrată reprezentând Ploieștiul prin trei imagini: Vedere din Centru; Scoala Secundară de fete și Biserica Sfinții Împărați. AFG.

37. B. Coste către A. G.

București, 1 martie 1935

Dragă Anton,

Zdravene mulțumiri înainte de toate pentru frumosul Balthasar Gracian și pentru urările cărora le-a fost sol.

          Scrisoarea ți-a fost comentată cu aprindere. Dar îmi propun să-ți scriu despre ea mai pe larg cu alt prilej.

Acum vreau numai să te anunț că curierul de la 1 martie a cărat la Berlin niște cusături din Drăguș, pe cari Pichi le-a obținut prin mijlocirea finului său Nică Sofonea1. Au mai plecat cu acest prilej o sticlă ?viță de Cotnari? de la Dragomir Niculescu, vin remarcabil și rod curat valahic, și ceva dulciuri. Scrie te rog amicului tău Pavelescu2 sau altcuiva la Berlin să le ridice de la Legație. Pachetul poartă numele tău. Consilierul de Legație Petală a fost rugat, de un prieten de aici, să se îngrijească ca pachetul să fie predat celui care va fi autorizat de tine.

Contabil povestea nu s-a lichidat, căci încă nu cunoaștem cele cuvenite Drăgușului. Avem însă în păstrare cele necesare pentru a lichida.

Cărțile și broșurile cerute îți vor fi trimise. Comarnescu mi-a spus acum vreo zece zile că ți-a trimis o parte din ele. Mă mir că nu le-ai primit. Îl caut chiar azi să văd ce a trimis în realitate, ca să completez restul.

Te rog să înapoiezi cărțile și broșurile lui Bernea (poartă o însemnare) trimise prin iunie trecut, căci le tot cere. De asemenea cărțile lui Vulcănescu, dacă nu mai ai trebuință de ele.

Scrie-mi dacă ai primit ultimele ?Arhive? (1?4 [pe] 1933, în care se găsește studiul despre americani al lui Negrea5, 1?2 [pe] 1934, cu studiul lui Stahl despre onomastica la Drăguș4), ca să le obțin și să ți le trimit la nevoie.

Sper că n-ai plecat încă în Silezia și vei primi aceste rânduri. Îndrumă-ne unde să-ți scriem.

Repet, voi scrie pe larg peste puține zile. Până atunci, caut să completez documentarea în privința impresiilor cu care s-a întors Gusti de la Berlin5 și a acțiunii de ?lucrătură? ce se desfășoară pe aici împotriva celui ?ce a plecat în Germania să facă istorie socială românească?.

Te îmbrățișez cu prietenie,

Brutus

Herrn Anton Golopenția, Leipzig C 1, Schreber Str. 14, (Arnold), Allemagne [adresa a fost modificată indescifrabil de serviciul poștal german]

B. Coste, Str. Roma 6A, București

___________________________

Scris cu cerneală pe o foaie (hârtie de corespondență albastră și plic de aceeași culoare). Adresa de pe plic a fost modificată indescifrabil de serviciile poștale germane. AFG.

1Relația naș?fin dintre Victor Rădulescu-Pogoneanu și Nică Sofonea apăruse în urma participării celui dintâi la campania monografică de la Drăguș.

2Gheorghe Pavelescu (n. 1915), viitor membru al Școlii sociologice a lui D. Gusti, se afla în acea perioadă la studii în Germania, la Berlin. Vom publica într-un volum următor al acestei serii corespondența dintre el și A.G.

3Este vorba de articolul Procesul de emigrare a drăgușenilor în America, publicat de Adrian Negrea în ?Arhiva? XI (1933), nr. 1?4, p. 94.

4Studiul lui H.H. Stahl se intitula ?Sistemul onomastic drăgușan? și a apărut, în ?Arhiva?, an. XII (1934), nr. 1?2, p. 83?95.

5Profesorul Gusti fusese invitat în Germania, și trecuse și la Leipzig, unde se afla A.G. (care-i pregătise atent vizita).

38. A. G. către B. Coste (fragment de ciornă)

Hamburg 36, 11 aprilie 1935

Klopstockstr. 31

Dragă Brutus,

Îți mulțumesc și ție și lui Pick pentru grija cu lucrurile din Drăguș. Au produs multă bucurie. Mulțumesc, la fel, pentru grija cu tipăriturile cerute. Între timp ți-am mai dat de lucru cu cărțile Vulcănescu și Bernea (Țărănismul va veni mai târziu) ; dacă nu aș fi părăsit Leipzigul probabil că nu le-aș fi restituit încă, cu nădejdea să le citesc în întregime. Îmi observ apoi o tot mai pronunțată aviditate de cărți ; greu să-mi mai iasă din mână una care a încăput într-însele.

          Iată acum vești despre mine. N-am izbutit să scriu la Hagendorf cum voiam. Întâi se pare că aveam nevoie de vacanță, două săptămâni au trecut pe neobservate, cu zăpada. Am lucrat apoi. Sosit încoace am continuat. Dar ceea ce am scris nu mă mulțumește. Nu e atât de desăvârșit pe cât ar trebui să fie, ca să producă efectul revoluționar pe care-l doresc1.

_________________________

Scris cu cerneală pe o față a unei foi  obișnuite. AFG.

1A.G. se referă la Îndreptarul pentru tineret (numit de el și Orientare) pe care încerca să-l încheie în această perioadă.

39. B. Coste către A. G. și note A. G.

București, 6 august 1935

Iubite Anton,

Am avut marele noroc să sosesc la București tocmai la vreme, ca să pot îndeplini rugămintea ce-mi faci în legătură cu vizita tinerilor unguri.

Tu nu vei avea vreme să-i mai trimiți instrucțiuni lui Boldizsár1. Îi voi lăsa eu câteva rânduri la poștă și mă voi îngriji să cunoască cât mai mulți oameni. Profesorul nu s-a întors încă de la Marienbad, iar Stahl se găsește la Șanțu în județul Năsăud, în plină Țară a Oașului2, cu echipele  regale. Tot acolo se va face și o monografie model. Îmi va fi deci aproape imposibil să-i pun în contact cu oamenii cari [le] pot da deslușiri despre activitatea Fundației și a Inst[itutului] Social. Mircea Vulcănescu a fost numit, acum o lună, director general al Vămilor și este unul din cei mai ocupați oameni din București. A intrat în putregaiul de acolo cu mult avânt tineresc și se așteaptă de la el ispravă bună. Mi-a spus că nu demisionează de la seminar căci vrea să păstreze locul său pentru tine. Voi face totul ca ungurii să-l poată vedea. Titel este la Oxford. Voi vedea pe cine am putea scoate la iveală.

          Dar, înainte de a trece mai departe, să-ți cer iertare pentru îndelunga mea tăcere. Amânând scrisoarea de pe o zi pe alta, m-am văzut pornit pe la mijlocul lui iulie într-o frumoasă colindare pe Dunăre. Am pornit-o la 14 iulie de la Oltenița în tovărășia lui Titu Pogoneanu, un băiat remarcabil de întreprinzător și de descurcăreț, cu o mică barcă de cauciuc și am ajuns la 1 august la Mamaia. A fost cea mai strașnică ispravă pe care am făcut-o în ultimii ani. O viață nouă, elementară, de tabără. Campamente minunate, mici peripeții amuzante. Am străbătut întreaga baltă a Brăilei, meleagurile lui Terente ; locuri umblate numai de pescari. Pe urmă am luat-o pe Sf[ântul] Gheorghe. Canalul Regele Ferdinand, Razelm, prin gura Portița în mare și de aici la Mamaia. Îți voi descrie mai pe larg acest drum când voi avea și fotografiile, ca să poți gusta mai viu frumusețea acestei escapade. Am sosit în cea mai strașnică vigoare, după 18 zile de viață în pielea goală, bronzat și cu mușchii întăriți. Mă simt plin de putere și în stare să împing cât va trebui. Am făcut un lucru neînchipuit de frumos ! Sunt sigur că vestea aceasta te va umple de bucurie. A fost o ispravă cu totul potrivită cu stilul de viață pe care mi-l propuneai. Dar, cum spuneam, îți voi scrie mai pe larg când vor pleca fotografiile. Până atunci spor la teză !

          Examenul de secretar ne-a fost amânat pe toamnă. Astăzi mi s-a spus însă că voi fi trimis poate deja în septembrie la Geneva, la legația de acolo. Post excelent. În sfârșit te rog să-mi scrii cât a costat anuarul Gröfische Häuser (Gotha) pe cari l-ai trimis lui Crutzescu3. D-Sa este foarte jenat că nu i-am cerut nici până azi costul, ignorând la cât se urcă. Ar urma să încasez acești bani, întrucât am avansat câteva sute de lei pentru a completa mia trimisă pentru cusături lui Nică Sofonea.

          Pic tocmai acum a sosit și mi-a dat veste. A stat liniștit la Sinaia vreo două săptămâni.

          Te îmbrățișez cu prietenie,

Brutus

P.S. S-a făcut târziu și mi-e teamă să nu scap avionul de mâine.

Note A. G.

Ceea ce trebuie să facă Brutus: Să devie un diplomat, un om politic abil. Țara trebuie să o întărim noi. El trebuie să se formeze ca să fie gata odată. Greutatea că asta presupune și viață în societate. Învățat rusește neapărat. Legături cu sârbi (Boijcic), bulgari, turci. Să facă istorie ca să poată privi planetar. Istoria veacului 19 e neapărat necesară pentru înțelegerea situației noastre, politica rusească [în secolele] 18 ?19 .

Cele două planuri necesare ale gândirii politice românești (necesar ca diplomații să-l gândească încă de acum pe al doilea: [?]

          Trebuie să iasă cu plan gata. Dibuitul inițial ? pierde multă energie și timp prețios.

          Să se căsătorească. Trebuie să știm să trăim firesc ? totdeauna în calea soartei noastre? Trebuie să știm să devenim și bărbați, să sfârșim cu adolescența.

          Să trăiască la Geneva o viață ritmată bine : cu excursii duminicale.

_______________________

Scris cu cerneală pe trei fețe și jumătate a două foi albastre (pe ultima jumătate a foii 2 veso, A.G. a notat planuri de viitor pentru B. Coste.

1Boldiszár Ivan. Cei șase unguri sunt pomeniți de A.G. în scrisoarea din 5.8.1935 (secțiunea A.G. și P. Comarnescu a volumului de față).

2În text, Ouașului.

3Radu Crutzescu (n. 1892), diplomat, lucra la Direcția politică din Ministerul de Externe și va deveni ministru plenipotențiar la Berlin în anul 1939.

40. B. Coste (și Victor Rădulescu-Pogoneanu, Nemeth László, Boldiszár Iván, Keresztury Dezsö, Szabó Z.)  către A. G. (c.p.)

[București], 12.8.1935

Iubite Anton,

Prietenii unguri sunt oameni simpatici. În cele două zile le-am arătat cât puteau normal înghiți  (Arhiva [de] folclor, Gusti, Muzeul [de] artă națională, Fundația, Stahl, cârciuma de la piață cu lăutari ș.a.m.d.). Cred că au rămas destul de impresionați.

          Cu prietenie,

 Brutus

Dragă Anton, sper că oaspeții noștri sunt mulțumiți. Noi ne-am silit să facem lucrurile cât mai bine, iar oficialitatea (Dir[ecția] Presei) le-a făcut înlesniri. Prof[esorul] Gusti, de asemenea, i-a primit f[oarte] bine. S-a vorbit mult despre tine.

          Vechi prieten,

Pichi 

[Salutări de la László Németh

Dragă Golopenția,

Vă suntem foarte recunoscători pentru numeroasele scrisori trimise în București. Am fost primiți minunat, am văzut tot ce era important. Chiar acum am fost la Prof. Gusti, a fost foarte amabil. De la Budapesta vă voi scrie o scrisoare detaliată, acum vreau doar să mulțumesc încă odată pentru tot. Vom merge și la Leșu și Șanțu! Vă salut cu drag și prietenie,

Iván Boldizsár

Sper că la Berlin ne vom întâlni, vreau neapărat să vă mulțumesc și personal. Salutări, Dezsö Keresztury

Mie nu mi s-a lăsat loc. Multe salutări și mulțumiri pentru scrisorile trimise lui Iván,

Szábo Z.]1

Dlui Anton Golopenția, Leipzig C1, Schreberstr. 14, bei Arnold

___________________________

Scris pe ambele fețe ale unei cărți poștale, în română (B. Coste și V. R.-P.) și în maghiară (Nemeth Laszlo, Boldiszár Iván, Keresztury Dezso și Szabó Zoltán). Am inserat între croșete traducerea în română a mesajelor corespondenților unguri. AFG.

1Reproducem aici textul maghiar al mesajelor: ?Üdvözii Németh László ¨Kedves Golopenția,/ Nagyon hálásak vagyunk azért a sok levélért, amit Bucureștibe szétküldött. Nagyserüen fogadtak bennünket, iáttunk minden fontosat. Éppen most voltunk Prof. Gustinál, nagyon kedves volt. Budapeströl majd részletes levelet irok, most csak még egyszer nagyon köszönök mindent. Megyünk Leșuba és Șanțuba is! Szeretettel és barátsággai üdvözli,/ Boldizsár Iván ¨Remélen Berlinben lesz szerencsém, okvetlen szeretnék  személyesen is köszönetet mondani. Üdv., Keresztury Dezsö ¨Nekem nem hagytak helyet. Sok üdvözlettel és köszönettel az Ivánnak küldött levelekért, Szabó Zoltán?.

41. B. Coste către A. G. (c.p.)

Buc[urești], 17.XII.1935

Dragă Anton,

          Ți-am scris o foarte lungă scrisoare la sfârșitul lui octombrie; alta în noiembrie. Totuși din scrisorile tale nu se vede că le-ai primit. Nu știu ce să cred de soarta lor. Îți trimisesem în cea dintâi vreo treizeci de fotografii din excursia noastră pe Dunăre și îți împărtășisem toate frământările mele din ultima vreme. Acuma mă mărginesc să-ți dau câteva scurte știri în legătură cu ultimele tale rugăminți (trebuie să știi că sunt în plin examen. Ieri am dat examenul scris în l[imba] franceză, despre pactul franco?sovietic, mâine proba scrisă românească). După ce voi isprăvi, îți scriu. Numai să-ți sosească de data asta scrisoarea.

1) Cu curierul am trimis ieri la Berlin un pachet p[entru] tine cu dulciuri, ceva mai puțin decât doreai tu (de numai 350 de lei), căci nu puteam da proporții prea mari pachetului. Cu poșta e f[oarte] greu. Sunt formalități fără sfârșit și e f[oarte] scump. Trimite te rog pe cineva la Legație, la Cancelarul Botta, să-l ridice și să ți-l trimită. I-am dat indicații să livreze pachetul cui se va prevala de tine. Dacă n-ai pe nimeni la Berlin, scrie fratelui meu pe adresa Z. C[oste], Berlin, Halensee, Westfälische Str. 58.II, i-am pus în vedere că îi vei face această rugăminte.

2) I-am trimis lui Bubi 1.500 lei.

3) Țuică îți voi trimite cu un viitor curier.

4) Pe Viforeanu l-am căutat de zeci de ori la telefon fără succes. Voi continua până îl voi găsi.

5) La Drept nu mai e secretar nici Antonescu, nici Șerbănescu. Am fost la noul secretar Dimitriu (asistentul lui Stoicescu), care n-a aprobat decât amânarea a 1/2 din taxe[le de] construcție. Mâine mi se va comunica la cât se urcă aceste taxe. Pot să le achit din disp[onibilitățile] tale ?

Herrn Anton Golopenția (bei Arnold), Schreber Str. 1, Lepzig C.1, Germania

________________________

Scris cu cerneală pe o carte poștală (recto/verso). AFG.

42. B. Coste către A. G. (c.p.)

București 19.XII.1935

Dragă Anton,

Completez cele scrise alaltăieri :

1. Adresa lui Mihai Pop este strada Poștei 2, Buc[urești] I.

2. În contul tău mi s-au vărsat mie în total 9.000 lei, din cari 1.500 i-am trecut lui Bubi, iar 350 dulciurile trimise. Rămân 7.150 lei.(Mie mi-au plătit d[om]nii Rusu 2.250 lei, Răduțu 400 lei, Hoplea 1.200 lei ; Pic a încasat restul, nu știu de la cine). Dacă vrei să-ți transmit această sumă, scrie-mi. După câte știu, Pic a încasat mai mult, dar a făcut pentru tine câteva plăți. Când va veni îți vom trimite o situație g[enera]lă precisă.

3. Repet cele scrise acum trei zile (de teamă ca c.p. să nu-ți fi sosit) : ți-am trimis prin curierul nostru de la 16 dec[embrie] un pachet cu dulciuri orientale, mai puțin decât ai fi dorit tu, dar maximul ce putea fi luat de curier (prin poștă sunt formalități fără sfârșit și e f[oarte] scump). Îndrumă te rog pe cineva din Berlin să meargă la Legație, la d[omnu]l Botta, la care va găsi pachetul, ca să ți-l poată expedia la Leipzig. Sper să-ți ajungă la vreme.

4. Neamțu a folosit inf[ormațiile] din scrisoarea  Mihăilă1 p[entru] un frumos articol2 în ?Sfarmă Piatră?. Ți-am trimis revista.

5. Ți-am trimis revista ?Iconar? cu un articol Nae Ionescu3, care te va lămuri asupra raporturilor dintre Gardă și Goga, Cuza, Vaida. Lămuriri mai amănunțite urmează prin scrisoare.

          Crăciunul cu voie bună, sănătate. Frățește, Brutus

          La examenul de secretar am dat și a doua teză despre tratatul dintre România și Franța. Sunt f[oarte] mulțumit de ce am scris ; o largă discuție a problemelor externe ce ni se pun. Totul spus cu îndrăzneală.

Herrn Anton Golopenția (bei Arnold), Schreber Str.1, Leipzig C.1, Germania

_____________________

Scris cu cerneală pe o carte postală (recto/verso). AFG.

1În scrisoarea lui A.G. către Iacob Mihăilă din10.12.1935 (publicată în CMR, p. 297?298), aflăm următorul pasaj: ?E bine să faceți întâmpinarea la Berlin și bine, la fel, dacă-i scrieți d-lui Răducanu. Eu îi voi trimite scrisoarea ta lui Coste; să vadă la Externe ce e de făcut pentru a evita ca atari grupuri să fie sprijinite de autoritățile românești și în genere pentru a le îngreuia discret intrarea în țară./ Că se gândește așa în Germania se știe. Nu trebuie să-ți faci prea multă inimă rea din pricina hamburghejilor. Minciuni în familie, ca să-și facă curaj, ca poate atunci să facă aevea năzăririle. Ce spui că rămâne de făcut la noi e de trebuință. Că dacă nemții cu simțul realității și spirit de răspundere nu sunt atât de cuceritori ca gureșii pe care i-ai auzit, tot sunt și ei cu nădejdea că s-ar putea o dată. Și apoi orice stat mare ne privește încă parcă am fi nevolnici. O spun, e drept, mai puțin. Chiar și suntem încă slabi. Tocmai de asta munca!? (p. 297). Corespondența dintre A.G. și I. Mihăilă va fi publicată într-un volum ulterior al acestei serii. Nu dispunem de scrisoarea lui Mihăilă către A.G., pe care acesta i-a trimis-o atunci lui B. Coste.

2B.C. se referă probabil la articolul lui Octavian Neamțu intitulat Primejdia naționalistilor de altă nație  (? Sfarmă-Piatră?, I, nr. 6, 20.12.1935, p. 9).

3Revista ?Iconar? fusese înființată în 1935 sub conducerea lui Liviu Rusu. Mai exista, fondată de Mircea Streinul, gruparea bucovineană ?Iconar? și, înființată de M. Streinul și Iulian Vesper, ?Colecția Iconar?, devenită ulterior editură. Ar putea fi vorba de articolul lui Nae Ionescu intitulat Primejdia celor ?de pe urmă? (?Iconar?, 1935, nr. 4, p. 1?2).

43. B. Coste (Victor Rădulescu-Pogoneanu și Titu Rădulescu- Pogoneanu) către A. G. (c.p.i.)

Predeal, 28 decembrie [1935]

Iubite Anton, de patru zile sunt oaspele lui Pic la Sinaia. Am petrecut două zile la Predeal în căutarea unei zăpezi mai îmbelșugate și mai lunecoase decât aceea pe care o aveam la Sinaia. Pic e înzdrăvenit de luna de militărie (încazarmat) și a făcut la schi în numai trei zile progrese uimitoare. Cu Titu plecăm luni în munți p[entru] trei zile. Te pomenim întruna și te-am dori printre noi. O scrisoare destinată ție stă neisprăvită la Sinaia ; atât de obosiți ne întoarcem seara încât nu suntem în stare s-o ducem la bun sfârșit. Mâine însă facem odihnă și îi dăm drumul. Sper că ai primit cele trimise și că ai avut sărbători plăcute.

An nou cu bucurii și spor ! Frățește, Brutus

Dragă Anton cam așa arătăm și noi și sperăm să arăți și tu la anul. Precum vezi, între Timiș și Predeal am străbătut un drum destul de lung și, adăugând milităria, nu mă pot plânge de o viață fără variație.

Noroc și sănătate,  Pichi, Titu

Herrn Anton Golopenția, Schreber Str. 1, Leipzig C.1, Germania

_______________________

Scris recto/verso pe o ilustrată reprezentând niște schiori la Predeal. Mesajul lui Pichi și Titu Pogoneanu a fost scris chiar în josul imaginii. AFG.

44. B. Coste către A. G. (c.p.)

16 ianuarie 1936

Dragă Anton, am citit cu mult interes scrisorile tale către Neamțu1, găsind în ele răspunsuri la multe întrebări ce m-au frământat în vremea din urmă, precum și precizarea unora din dezlegările mele. Zbuciumările tale își vor arăta  odată roadele, chiar dacă astăzi n-ai nimic pus pe hârtie. Sper însă că pentru vremea ce îți mai rămâne de petrecut în Germania îți vei concentra toate eforturile în vederea tezei, punând capăt prea deselor incursiuni pe tărâmuri spre cari te atrage o nepotolită curiozitate dar cari nu sunt în nemijlocită legătură cu teza. Văd că o cam duci greu cu banii. Chiar zilele astea va porni prima expediție din fondul tău. Pe urmă, după ce voi ieși în străinătate, îți voi fi cu dragă inimă bancher. Prin curierul de astăzi ți-am trimis două sticle de țuică Brătianu (untdelemn). Trimite pe cineva la legație la Berlin, să ridice pachetul de la d[omnu]l Botta, Cancelarul Legației și să ți-l trimită (Sticlele sunt împachetate în paie, dar ai grijă să ți se trimită cu mențiunea ?fragil?). În sfârșit, ți-am scos diploma de la Drept Am trimis-o tocmai la M[ini]st[e]r p[entru] legalizarea semnăturilor. Apoi se va face traducerea (Totalul cheltuielilor : taxe, legalizare etc. nu va depăși 600 lei) Diploma îți va sosi prin Legație ? Berlin p[en]t[ru] că are adresă oficială), peste vreo săptămână. Te îmbrățișez cu prietenie, Brutus

Herrn Anton Golopenția (bei Arnold), Schreber Str. 1, Leipzig C.1, Germania

___________________________

Scris cu cerneală, recto/verso, pe o carte poștală. AFG.

1Scrisorile lui A.G. către O. Neamțu la care se referă B.C. sunt greu de identificat cu precizie întrucât dispunem doar de ciorne nedatate (care urmează să fie puse în succesiune cronologică și publicate într-un volum următor al seriei. În mai multe dintre ciorne, A.G. caută să definească poziția unei reviste (care nu poate continua să fie ?Dreapta? lui O. Neamțu) în raport cu ?Generația? de la București, clujenii, monografiștii gustieni, Garda de Fier etc.

45. B. Coste către A. G. (fragment de scrisoare)

[început de februarie 1936]

[?] lucrări, cari pot fi obținute. În acest scop ar fi util să-mi trimiți o cerere a Institutului. Promisiunea ta de a interveni ca să obținem (Pick și cu mine) regulat câte un exemplar din buletinul Inst[itutului], o aplaudăm. Ar fi bine să reușești a face să fie trimis și Ministerului pentru bibliotecă (pe lângă exemplarul pentru Direcțiunea Presei).

          Asupra diferitelor probleme românești, în special asupra problemelor economice, există o bibliografie franceză destul de completă de teze de doctorat. Unele din aceste lucrări se găsesc în depozit la Dir[ecția] Presei. Ca sursă de informațiuni asupra întâmplărilor din România și asupra acțiunii noastre externe pot fi utilizate telegramele Agenției Sud?Est din Paris (în limba franceză). Institutul le poate procura direct, abonându-se la Agenție. Dir[ecția] Presei mai poate procura unele discursuri ale do[mnu]lui Titulescu (în l[imba] franceză). Iată puținul ce s-ar putea oferi.

          Reorganizăm cu Pic biblioteca Ministerului. Greutăți mari și sărăcia stau însă adeseori în calea planurilor noastre.

Pe de altă parte, mă găsesc în buimăceala săptămânilor dinainte de examen, redus la rolul de mașină de aspirat date, cifre și texte. Sper să trec examenul de secretar până la sfârșitul lunii. Pe toamnă poate mă așteaptă străinătatea.

Scrisoarea ta către Pic, ca și cele anterioare către mine, mi-au făcut nespusă bucurie. Ai rămas acelaș impunător Anteu1, crescut însă în îndrăzneală și fermitate. Scrisorile tale ne mai scot din platitudinea unei vieți minore. Dar despre toate astea altă dată.

*

          Acum vreau să te mai rog, din partea d[omu]lui Crutzescu2, să-mi indici costul anuarului Gröfische Häuser pe care l-ai trimis acum vreo două luni. Cu voia ta, aș ridica banii, spre a-i trimite la Drăguș (pentru costumele trimise) împreună cu cei 400 lei rămași la mine de la achitarea almanahului de Gotha (160 lei costul celor ce ți-am trimis cu curierul, plus vreo 300 cheltuiți cu Meinl3 de Crăciun, au fost reținuți din cei 880 ridicați de la Crutzescu. Nu am ridicat în schimb nimic de la Steinberg.

          Trebuie să-ți mai cer iertare pentru neîndeplinirea unora din rugămințile tale. Dintre cărțile cerute în martie (documentare Tânăra generație) am trimis tot ce am găsit. Manifestul Crinului alb și alte câteva ?documente? n-am izbutit însă a le găsi nici la Titel, Vulcănescu, Pic, nici la anticari. Nu te sfii să-mi ceri orice.

          Cu aceeași prietenie,

Brutus

______________

Fragmentul ce ni s-a păstrat e scris cu cerneală pe cele patru fețe ale unei foi îndoite în două și a fost precedat, după toate probabilitățile, de o primă jumătate de aceeași dimensiune. Fără plic. Datarea aproximativă a scrisorii s-a făcut pornind de la scrisoarea datată 28.2.1936, în care B.C. vorbeste despre un examen în curs, în timp ce în fragmentul de față, examenul urmează să aibă loc peste câteva săptămâni, dar nu mai târziu de sfârșitul lunii. AFG.

1A.G. încercase să înființeze o revistă a tinerilor monografiști, pe care propunea să o numească ?Anteu?.  Vezi nota 1 la scrisoarea 9 din secțiunea A.G. și D.C. Amzăr; nota 12 la scrisoarea 1 din secțiunea Anton Golopenția și Harry Brauner și, în secțiunea de față, notele 4 și 5 la scrisoarea 32 și nota 4 la scrisoarea 33.

2Vezi nota 3 la scrisoarea 39.

3Magazin de coloniale și delicatese cu mai multe sucursale în București în acea perioadă.

4Vezi nota 26 la scrisoarea din [31.1.1934] a lui A.G. în secțiunea A.G. și P. Comarnescu a volumului de față.

46. B. Coste către A. G.

[București], 28 februarie 1936

Dragă Anton,

În sfârșit am putut isprăvi toate formele cu certificatul. Este o copie de pe foaia matricolă, singurul act pe care Ștefania Cristescu l-a putut obține ca să-ți slujească la dovedirea a trei ani de studii. În același timp, pot să-ți anunț buna veste că a ieșit aprobarea de la Banca Națională. Mâine pornește telegrafic ordinul pentru plata celor 250 mărci. Am depus (Bubi N[eamțu]) și a doua cerere. Plenul (Pic, Bubi și cu mine) am hotărât să facem operația aceasta în fiecare lună până la întoarcerea ta. E prea mare avantajul pentru tine și prea neînsemnată sforțarea noastră ca să nu-ți deschidem acest credit. Prin urmare, te rog să continui cu trimiterea tichetelor, de preferință pe adresa lui Neamțu, căci pe mine cine știe ce mă așteaptă în lunile cari urmează.

          N-am terminat încă cu examenul. Probabil săptămâna viitoare voi da în fine oralul. Chiar și lunile acestea între scris și oral mi-au folosit. Pe de o parte, am putut ordona mai temeinic toată învățătura ultimilor ani, pe de alta, mi-am întărit acțiunile în Minister, prin câteva lucrări foarte apreciate (Savel, Secretarul General și în sfârșit Consilierii Juridici, dintre cari doi fac parte din Comisie).

 Când voi isprăvi definitiv, o să caut să fac la loc ceea ce imbecilii de la cenzură au distrus : scrisoarea din noiembrie1. Până atunci, te rog să nu tragi nici o concluzie pripită din rărimea scrisorilor noastre. Nu lipsești niciodată din convorbirile noastre și îți urmărim cu însuflețire și uneori cu inima strânsă fiecare pas. Abia aștept să ne vedem ca să mai trăncănim ?ausgiebig?2 (nu știu dacă am scris corect) despre cei trei ani scurși de la plecarea ta și mai cu seamă despre planurile noastre de mâine.

          Îți mulțumesc pentru pachetele cu cărți. Din păcate n-am izbutit să citesc din ele mare lucru, așa de prins am fost în lunile din urmă cu Ministerul și cu pregătirea examenului. Cred însă că o să iasă foarte bine, cu mult mai bine ca la intrarea în Minister. Simt astăzi, după trei ani, că exist în Minister, că se ține seama de ceea ce spun și propun, că în sfârșit sunt dintre cei cinci?șase cari duc greul. Întrebarea este numai cum va primi Titulescu unele vederi ale mele cari nu se împacă prea tare cu ale lui. Numai această nepotrivire de idei, la care eu nu pot renunța din oportunism, ar putea să facă ca lucrurile să iasă mai puțin strașnic decât mă așteptam. Am avut totuși vreme să răsfoiesc mai serios pe Stepan și volumul despre Iugoslavia. Amândouă foarte ascuțite.

          Doctorului Grofșorean3 i-am trimis tot ce ai propus tu. Kircher mi-a plăcut așa de mult încât am început să-l urmăresc zilnic, mi-am abonat secția (de unde până ieri ?Frankfurter?? nu se găsea decât la Dir[ecția] Presei). Cu plecarea lui Pic s-a mai simplificat Direcția noastră, așa că am acuma, în afară de Europa Centrală (incl[usiv] Germania), și Balcanii.

          Îți trimit tot astăzi o serie de numere din ?Sfarmă?Piatră? cu câteva frumoase articole ale lui Bubi4. El îți va trimite și cele două numere ale recent apărutei  ?Sociologie românească?5.

          Din cronica scandaloasă a ultimelor zile, îți semnalez manifestația ostilă, făcută de studenți Profesorului și lui Herseni la Cluj, cu prilejul concursului pentru ocuparea Catedrei de Sociologie6. Concursul nu s-a terminat ; manifestația a avut loc într-un moment când se părea că Herseni este impus de Gusti ca să treacă înaintea lui Sudețeanu, agreatul studenților clujeni.

          Am citit cele scrise de Németh7 și Boldizsár8 (le-am cerut de la Leg[ația] Budapesta. Amândoi, remarcabili. Cel dintâi merge mai la adâncul lucrurilor, știe să desprindă liniile mari și vii din tot ce întâlnește. Boldizsár pare a fi însă un cap mai politic. Interpretarea pe care o dă revizionismului naiv al micului burghez ungur din Ardeal ?  remarcabilă. Eu am înțeles din primul moment că scrisul acestor băieți nu trebuie exploatat. Mi-a părut bine că ai avut același gând. Am stăruit deci la Dir[ecția] Presei, să nu se facă extrase traduse pentru presă, ca să nu încapă pe mâna unor netoți9 cari ar descuraja pentru totdeauna asemenea porniri. Poate Neamțu va scrie ceva în ?Sociologie românească? sau în ?Sfarmă-Piatră?.

          Îți doresc spor la lucru. Sper că ne vom întâlni încă înainte de întoarcerea ta în țară (în  ultima vreme se vorbește stăruitor de plecarea mea la Roma).

          Te îmbrățișez frățește,

Brutus

________________________________

Scris cu cerneală pe cele patru fețe a două foi. AFG.

1Vezi, pe tema controlului corespondenței, și scrisorile din 17.3.1936 și 8.4.1936. B.C. a scris novembrie.

2În traducere, ?îmbelsugat, din plin? (ausgiebig). C. a scris ausgebieg și a eliminat ulterior ultimul e.

3În text, Grofșoreanu.

4Articolele publicate de O. Neamțu în ?Sfarmă-Piatră? în această perioadă sunt:  Intensificarea vieții românești din orașele ardelene (II, nr. 7, 2.1.1936, p. 5); Fronturi plugărești în mișcarea de dreapta (II, nr. 9, 16.1.1936, p. 7); Prefață pentru o România necunoscută (II, nr. 12, 6.2.1936, p. 9); În amintirea lui Horescu (II, nr. 13, 13.2.1936, p. 8); Pe cine apără țăranii? (II, nr. 15, 27.2.1936, p. 5). După data acestei scrisori vor mai apărea articolele Pentru împlinirea legămintelor (II, nr. 16, 5.3.1936, p. 6) și Dușmanii muncitorilor (II, nr. 17, 12.3.1936, p. 7).

5E vorba de ?Sociologie românească? 1 și 2 pe 1936 (an. I).

6În nr. 3 al revistei ?Sociologie românească? pe 1936, au fost publicate, pe tema acestui concurs, materialele: I. D. Gusti, Considerații în legătură cu un concurs universitar. Documente și propuneri pentru modificarea legii și regulamentului (p. 1?7); II. Vl. Ghidionescu, D. Gusti, I. Lupaș: Memoriu privitor la lucrările comisiunii pentru concursul la Catedra de Sociologie a Facultății de Filosofie și Litere din Cluj, adresat Senatului Universitar al Universității ?Regele Ferdinand I? din Cluj (p. 7?10) și III. D. Gusti, Raportul pentru verificarea titlurilor, lucrărilor și activității candidaților la Catedra de Sociologie a Universității din Cluj (p. 10?19). Reproducem, pentru înțelegerea celor întâmplate, un citat din primul material: ?Președintele [e vorba de Prof. Marin Ștefănescu], care n-a reușit să-și impună punctul său de vedere comisiei, a refuzat la un moment dat să-și mai împlinească îndatoririle. Din pricina aceasta majoritatea comisiei a cerut demiterea lui. Totusi președintele n-a vrut nici să demisioneze, nici să lucreze mai departe. Astfel d-sa a refuzat să iscălească ultimul proces-verbal pe motiv că nu e de acord cu hotărârea comisiei. Totuși și în asemenea împrejurări trebuia să iscălească, dar numai că iscălea cu opinie separată. Când i s-a lămurit acest lucru, a declarat că va iscăli? a doua zi. Lucrările au fost încheiate astfel în prezența sa, dar fără iscăliturile regulamentare. Pentru ca lucrările să fie salvate, comisia a trebuit să consemneze toate acestea în procesele-verbale. A doua zi președintele, în loc să iscălească, cum își luase angajamentul, a convocat comisia, cu eliminarea tocmai a specialistului [D. Gusti], care nu a fost înștiințat sub nici o formă, și interpretând greșit legea (vezi memoriul către Senatul Universitar), a lucrat numai cu doi membri din comisie [Ștefan Marinescu și rectorul Universității din Cluj, Prof. Fl. Ștefănescu-Goangă] față de cinci și a scos cu totul alt rezultat? (p. 3?4).

7E vorba de Németh Laszlo.

8Boldiszár Iván.

9În text, netonții.

  

47. B. Coste către A. G.

București, 17 martie 1936

Dragă Anton, astăzi (sau poate într-una din zilele trecute) ai împlinit 27 de ani1 : plină vârstă de bărbat. Doresc să aduci la îndeplinire toată bogăția de înfăptuiri bune pe cari le plănuiești. Să dea Dumnezeu, și oamenii?, să poți cât de curând împărtăși și celor cari urmează după noi toată bogăția gândurilor tale, toată căldura iubirii tale pentru acest al nostru neam și întrega ta viziune a unui alt viitor românesc. Să dea Dumnezeu să te vedem curând sănătos și răscolitor printre noi.

          Am citit cu mult interes scrisoarea către Bubi2. Sunt de acord cu tine asupra programului ce avem de îndeplinit în viitorul apropiat. Îți scrisesem pe larg ? în același sens ? în noiembrie. Cred că avem datoria să ne pregătim serios și nu să sporim numărul agitatorilor dezorientați. Eu mă gândesc să-mi fac un program bine chibzuit pentru cei dintâi ani de străinătate. De acuma am trecut și examenul oral (la 6 martie). N-a fost decât o mică formalitate la Titus acasă. Am ieșit onorabil, cu 10 în oral, dar cu 8 și 9 la teză, în timp ce colegul Cantemir a luat pe toată linia 10. Surpriză mare ! Omul n-a făcut decât să repete telegramele citite la cifru, cântând în struna șefului său. În acest timp eu mi-am îngăduit [să] văd unele lucruri altfel decât oficialitatea. Rezultatul : nesocotirea unei mari activități de trei ani, uitarea tuturor elogiilor din ajun și clasarea după un om cu care, în ajun, nu eram nici comparat. Iar urmarea cea mai importantă : primul a plecat în post la Geneva, în timp ce mie mi s-a oferit, în primul moment, să plec în Chile. Lucrurile sunt încă în stadiul de discuții, rămânând însă să se hotărască ceva până la 1 aprilie, când trebuie să mi se dea mutarea. Dacă accept să plec în Chile, trec prin Germania și ne vedem. Până una alta ne-a ieșit decretul de înaintare.

          La mulți ani ! Te îmbrățișez frățește, Brutus

Scrisoare va urma. Mâine plec cu Titu p[entru] trei zile (în Bucegi).

          Ai primit banii ?

Herrn Anton Golopenția, Schreber Str. No.1, Leipzig C.1, Germania

___________________

Scris cu cerneală pe o carte poștală (recto/verso). AFG.

1În fapt, A.G. era născut la 12 mai 1909, felicitările lui B.C. fiind astfel timpurii. Vezi scrisoarea lui B.C. din 8.4.1936).

2Vezi nota 1 la scrisoarea 44 mai sus.

48. B. Coste către A. G.

8 aprilie 1936

Frate Anton,

Nu știu de unde mi s-a tras zăpăceala care m-a făcut să-ți așez ziua nașterii în martie1. Probabil teama de a nu o confunda cu acel heiliger Anton, pe care-l plasam prin mai, uitând de faimosul chef din 13 iunie 1928 (parcul Ioanid?). Dar mai bine așa decât să fi neglijat aducerea aminte. Duhul tău iertător face de altfel inutilă orice scuză.

          Din rândurile tale, ca și din scrisoarea către Bubi2, văd că te afli sub presiune maximă. Îți doresc să ai acele două săptămâni de mare și spornică încordare care să te ajute să duci teza la desăvârșirea pe care noi toți o așteptăm de la tine. Să știi că ne ai alături de tine în gând. Nu ne vedem sau vorbim fără să nu pomenim de tine : fără să găsim în neostenitul tău interes pentru cele românești și în limpedea ta viziune a problemelor noastre o mustrare întâi, un îndemn apoi. Păcat numai că predomină cea dintâi. O fi oare cerul de aici vina moleșelii și adormirii noastre obștești, a acestei îmbătrâniri înainte de a fi trecut prin zvâcnirile rodnice ale tinereții ? Stai și răsfoiești tot ce se scrie prin presă, reviste : nicăieri dezbătute adevăratele noastre probleme, nicăieri viziunea unui mâine mai mare. Nu dai decât de discuția unor probleme cuprinse în cărți străine sau, când se trece la ale noastre : polemici personale și înjurături. Cu atât mai pline de făgăduială pentru străduințele tale de viitor apar preocupările tale și chipul, nestânjenit de teorii de cabinet, în care încerci să înțelegi și să dezbați problemele de adevărat[ă] însemnătate. Îmi place foarte mult critica pe care o aduci ?Sociologiei românești? în special și activității monografice în general. Ele nu trebuie să se mărginească în auto?tămâieri și în publicarea unor studii și a unui material prea adeseori folcloristic, ci să dezbată problemele grave care se pun vieții sătești (țăranii fără pământ, munca la orașe, comasare) și să nu treacă cu vederea nici orașele. (Cât interes ar prezenta monografia unei mari întreprinderi, în care să urmărești pe lângă toate celelalte, chipul în care grosul muncitorimii vine în contact cu viața politică, cine și cu ce mijloace lucrează să-i capteze ș.a.m.d.). În activitatea echipelor Fundației e din păcate mult bluff.

          Ceea ce îți urez este să-ți păstrezi prospețimea și însuflețirea și atunci când vei da din nou de realitățile de aici, găsind în tine putere ca să mai scuturi praful de pe oameni și lucruri. Am mare nădejde că vei aduce în viața de aici adevăratul suflu creator.

Îți mulțumesc pentru atlasul trimis. E o minune. Partea statistică, f[oarte] inteligentă. Dacă vei întoarce după plecarea mea, îți voi lăsa cărțile și celelalte lucruri de la tine la Pic sau Bubi.

          Îmi pare foarte rău că aprobările Băncii Naționale ies așa de încet, cu toate stăruințele noastre, și că apoi nu primești banii decât la vreo trei săptămâni după ce am făcut plata aici. Chiar astăzi am făcut a doua plată și nădăjduiesc că vei primi banii, dacă nu de Paști, măcar imediat pe urmă. Chiar după Paști expediem altă sumă : aprobarea Băncii Naționale a ieșit astăzi, n-a sosit însă borderoul la Banca Românească, unde se fac plățile. Încât vei avea două transporturi la interval de aproximativ 10?12 zile.

          Cu plecarea mea lucrurile nu s-au limpezit definitiv. Mi s-a pus în vedere pentru peste o lună?două, un alt post european, dar cred că n-o să mai am răbdare (și mai ales tutun) și voi sfârși a cere, după Paști, orice post. Chile ascunde firește mari tentații. Primejdia este însă o prelungită ședere într-un post politicește de mâna [a] treia. Compensațiile n-ar lipsi însă : o libertate căreia în altă parte i-ar lua locul sclavia cifratului, putința de a-mi întocmi în sfârșit o teză, concentrare pentru desăvârșirea cunoștințelor de limbi, un chibzuit program de lecturi și experiența de ?lume? într-un loc unde stângăciile ?începutului? mi-ar fi mai puțin neplăcute.

          Acum că s-a făcut peste fire de târziu (merge spre zori), închei urându-ți creștinește ?Christos a înviat? și dorindu-ți plăcute zile de sărbătoare. De îndată ce voi ști ce depărtări mă așteaptă, îți voi scrie.

          Te îmbrățișez cu prietenie,

Brutus

            Despre politica internă românească este de preferat să nu scriu nimic. Dacă aș face altfel, aș scădea la minimum șansele sosirii acestor rânduri la Lipsca3.

_________________

Scris cu cerneală pe trei fețe a două foi (prima albastră, de corespondență, a doua albă, ruptă dintr-un bloc-notes). AFG.

1Vezi nota 1 la scrisoarea din 17.3.1936.

2Octavian Neamțu.

3B.C. se referă la cenzură (ca și în scrisorile din 28.2.1936 și 17.3.1936).

49. B. Coste către A. G. (c.p.i.)

Belgrad, 8 mai [1936]

Dragă Anton, sunt de o săptămână la Belgrad, unde am însoțit ? ca referent pentru Europa Centrală ? pe Ministru1. Am făcut o ?anticameră? plină de învățăminte a Conferințelor Înțelegerii Balcanice și  Micii Înțelegeri. Lucrurile au ieșit mai presus de orice așteptări. O conversație de patru ore în tren cu șeful mi-a ridicat colosal acțiunile. S-au adăugat pe urmă ecourile, ajunse până la el, ale unor discuții avute cu diferite personalități. Deci, en pleine lancée2. După asta, peste vreo lună, voi avea un post, probabil într-o mare capitală. Regret că nu-ți pot vorbi decât despre mine, deși știu așa de multe lucruri de mare interes.

          Frățește,

Brutus

Herrn Anton Golopenția (bei Arnold), Schreber Str.1, Leipzig C.1

_____________________

Scris pe o carte postală ilustrată, recto/verso, o parte din text acoperind cerul din imagine. Titlul ilustrației este Beograd, Le faculté technique [sic!]. AFG.

1Este vorba despre Nicolae Titulescu.

2În traducere, ?în plin avânt?.