50. B. Coste către A.G.

Hôtel du Jubilé

125, Champs-Élysées

Paris

(Étoile)

Paris, 26 iulie 1936

Dragă Anton,

De la Varșovia, trecând prin Santiago de Chili, m-am trezit până în cele din urmă la Paris. Este fructul călătoriei pe care am făcut-o în mai cu Dl. Titulescu la Belgrad1. A venit așa de precipitat încât n-am avut vreme nici măcar să-mi dau bine seama de ce a căzut pe capul meu. Cu atât mai puțin am ajuns să scriu prietenilor sau să le iau rămas bun celor aflați la București.

          Nu-ți voi ascunde că sunt foarte mulțumit de a fi obținut acest post. Îl cerusem cu motivarea că este cel mai bun mijloc de a-mi desăvârși franțuzeasca care, oricât de corectă, era o franțuzească de laborator. Se adaugă desigur încă multe avantagii. Într-un oraș ca Parisul scapi de viața standard a diplomatului 100%, viață făcută din nesfârșite primiri și agremente. Te pierzi și asta îți permite să trăiești viața pe care o dorești și nu te împiedică să-ți făurești și duci la îndeplinire un program de lucru. Pentru mine, care n-am avut norocul de a avea acei câțiva necesari ani de străinătate, este tot ce poate fi mai binevenit.

          Îmi propun să mă ocup în primul an de franțuzeasca mea, recitind clasicii și revizuindu-mi în același timp cultura artistică (muzee, expoziții, teatre). Pe urmă, în al doilea an, dacă voi avea norocul să-l apuc aici, mă gândesc să cutreier Franța, să cunosc oameni din toate colțurile și straturile, concentrând eforturile pe problemele politice-sociale și economice. Paralel, am de gând să-mi întocmesc o teză  cu care să trec doctoratul la București.

          Legația nu-mi rezervă mari posibilități nici ca învățătură, nici ca practică. Am atribuțiuni de executare din care, în mod firesc, nu mă aleg cu mare lucru. Nădăjduiesc totuși că îmi voi face ucenicia în partea de tehnică a meseriei și că voi fi ajutat în închegarea unor relații întinse.

          Doream să-ți împărtăsesc vestea aceasta mai demult. Sunt aici de două săptămâni încheiate și n-a fost zi în care să nu-mi fi propus să-ți scriu. Mă găseam însă în cea mai confuză dintre stările sufletești pe cari ți le poate stârni o mare schimbare a cadrului vieții.

          Am găsit un Paris mohorât, golit de oameni, frământat de lupta între două fronturi ireductibil dar totuși cu blândețe opuse (mici rix-uri2 zilnice sunt nelipsite pe Champs Élysées, dar seamănă cu jocul unor copii îmbătrâniți), obsedat de mitul unei Germanii atotputernice și cu posibilități fără limită.

          Orașul impune prin perspectivele sale de clasică economie, prin colțuri de nebănuit pitoresc, prin casele făcute ca să dureze (zidurile acelea de piatră, afumate de vreme).

          Nu știu dacă aceste prime rânduri au să te găsească încă la Lipsca. Sper că ai isprăvit cu bine. Eu unul nu prea împărtășesc hotărârea ta de a veni pentru o lună două în țară. O să fie mai greu să te întorci și vei fi asaltat de Profesor ca să dai doctoratul la dânsul. Sper că ai primit ultimele două transmisiuni de bani. La plecare am aranjat ca Neamțu să-ți trimită ultima sumă. Aștepta tocmai tichetul de la tine. Pentru penultima ieșise aprobarea în chiar acea zi. De atunci era vreme să-ți ajungă amândouă. Dacă a întârziat vreuna scrie imediat lui Neamțu ca să accelereze, căci banii erau strânși gata. Acum că am o oarecare situație materială, îți pot propune, cu cea mai deschisă prietenie, să continuăm, dacă accepți părerea mea că nu e bine să te întorci până n-ai trecut teza (o să fie mai greu apoi, mai ales dacă intri la armată, să reapuci calea spre Germania), cu trimiterea acelui credit până la întoarcerea mea.

          Afară de asta, te rog să nu te dai îndărăt să-mi scrii dacă te-ai găsi într-un moment mai dificil.

*

          Situația mea e cât se poate de confuză. Opoziție ireductibilă de acasă în contra proiectului de căsătorie. Starea sănătății mamei m-a silit s-o menajez și astfel a trebuit să chinuiesc un alt om3. Deocamdată ne-am logodit, în taină, rămânând să mergem mai departe când și dacă împrejurările vor fi mai puțin potrivnice.

          Mă instalez peste câteva zile într-un mic apartament. Sper că vei fi unul din oaspeții mei într-un viitor nu prea îndepărtat.

          Mai mult îți voi scrie când voi fi mai așezat și când voi fi isprăvit cu viața asta de hotel, stradă și restaurant.

          Te îmbrățișează cu drag

Brutus

          Scrie-mi la Legație, Rue Brémontier 17.

Herrn Anton Golopenția (bei Arnold), Schreber Str.1, Leipzig C.1, Allemagne

B. Coste, Hotel du jubilé 125, Champs-Elysées, Paris (Etoile)

___________________

Scris cu cerneală pe șase fețe a două foi îndoite în două (hârtie de corespondență cu antet). AFG.

1B.C. se referă la această călătorie în scrisoarea din 8.5.1936.

2De la cuvântul francez rixe, cu sensul de ceartă violentă.

3E vorba de Constanța (Tanți) Ionescu. Vezi scrisoarea lui B.C. din 13.4.1933.

 

 

51. B. Coste către A. G. (c.p.)

Paris, la 28 august 1936

 

Iubite Anton, îți cer iertare că răspund și târziu și zgârcit la scrisoarea ta așa de promptă și așa de plină de directive bune. Nu mai vorbesc de mulțumirile pe cari ți le datoresc pentru cartea lui Sieburg1, pe care abia am dus-o până la mijloc. L-am urmărit în ?Frankfurter? în ultimele luni de București și găseam în articolele lui cele mai vii înfățișări ale întâmplărilor, oamenilor și împrejurărilor din Franța. Programul de lucru pe care mi-l propui mi-a limpezit multe. O pornisem cu planuri ambițioase dar neconturate. Urmarea ar fi fost o dezordine fără nici un rod. Începusem să restrâng când mi-a venit planul tău de lucru gata. Din nefericire, după o lună și jumătate de Legație, văd că va trebui să restrâng tot mai mult, așa de multă vreme îmi răpește. Deocamdată în loc de cărți m-am zvârlit pe străzi, printre oameni, oriunde se îngrămădesc. Încep să mă orientez și să simt atmosfera franceză. Abia prin toamnă mă voi apuca de ceva mai serios.Sunt convins că teza curge acum din condeiul tău. Mă întreb dacă nu te-aș tulbura prea mult dând o raită pe la Lipsca pe două?trei zile (alte două?trei la Berlin, la frate-meu). Poate aș putea realiza un asemenea drum pe la 10 septembrie. Vei fi acolo ? Aștept un răspuns. Salutări lui Comarnescu2, dacă a sosit. Frățește, Brutus

 

Herrn Anton Golopenția (bei Arnold), Schreber Str. 1, Leipzig, Allemagne

___________________________

Scris cu cerneală pe o carte poștală (recto). AFG.

1Friedrich Sieburg (1893?1967) publicase la acel moment, între altele: Gott in Frankreich? Ein Versuch (1929); Vendée (1931); Frankreichs rote Kinder (1931); Robespierre (1935). Îi apăruseră, de asemenea, în traducere, volume ca: Who are these French? A German Study of France in the Modern World (New York, 1932) sau Le rôle intellectuel de la presse (Paris, Société des Nations, Institut International de Coopération Intellectuelle, 1933). Penultimul volum (într-o ediție franceză) ar putea fi cel trimis de A.G.

2Comarnescu va sosi în Germania la 30 august 1936 (cf. scrisoarea lui P.C. către A.G. din 24.8.1936) și va petrece în Germania cincizeci de zile.

 

 

52. B. Coste către A. G.

Légation Royale de Roumanie en France

Paris, la 8 septembrie 1936

Dragă Anton,

Răspund așa de târziu pentru că revenirea șefului meu din concediu a răsturnat toate proiectele mele și mai ales m-a împiedicat1, timp de câteva zile, să le fixez momentul de realizare. Astăzi, în sfârșit, am obținut îngăduirea de a pleca pentru șapte?opt zile. Dacă nu intervine vreun neprevăzut sunt hotărât să plec joi dimineața pentru Lipsca. M-aș opri trei zile, pornind apoi spre Berlin. Voi căuta să-ți dau o telegramă cu lucruri mai exacte.

Adresa fratelui meu : Z. C[oste], B[erlin], Halensee, Westfälische Str. 58 II. Nu știu însă ce se întâmplă cu el, căci cu toate repetatele mele scrisori nu mi-a răspuns. Voi căuta să intru în legătură cu el de la Lipsca.

Mulțumec pentru bunele consilii. În nădejdea că nu voi tulbura prea mult, cu venirea mea, mersul victorios al tezei tale, te îmbrățișez frățește.

La revedere,

Brutus

___________________________

Scris cu cerneală pe cele două fețe recto ale unei foi îndoite în două (hârtie de corespondență cu antet). Plicul nu s-a păstrat. AFG.

1În text, împiedecat.

 

53. B. Coste către A. G.

11 noiembrie 1936

Dragă Anton,

Îți mulțumesc pentru graba și grija cu care te-ai interesat de rugămintea mea. Am transmis în țară avizul d[omnu]lui Prager și am impresia că va fi ascultat. Îmi rămâne numai să te rog să-mi scrii numele exact (adică pronumele) și adresa d[omnu]lui Prager, ca la întoarcerea răspunsului să-i pot scrie de-a dreptul1.

          Sunt tare mulțumit să aflu că mergi spre isprăvire cu teza și că întorci cu patalamaua în buzunar. Îți urez rezistență la finish și izbândă la asaltul oral.

          Repet cele scrise deunăzi : nu ezita să-mi scrii dacă ai nevoie de vreo sumă spre a completa fondul teză sau călătorie. Aș considera, din partea ta, ascunderea adevăratei tale situații fin[anciare] ca un semn de lipsă de prietenie. Sper că n-o să accepți să te poticnești din pricina unei atari lipse, atunci când nu e nevoie decât de un cuvânt ca să ai ce-ți lipsește. Bănuiesc, după semnele de prodigalitate pe care le-am văzut în vremea din urmă, că ai cam isprăvit resursele ce ți-au sosit prin B.N.R.

Aștept deci o vorbă.

Spor ! Te îmbrățișez frățește,

Brutus

Am primit o simpatică scrisoare din partea amicului Bubi (cel mic)2. Mi-a făcut mare plăcere. Am să-i scriu.

___________________

Scris cu cerneală pe o foaie (recto), fără plic.

1Pe verso, A.G. a notat adresa: ?Prager Otto Gen. Con., C1, Nikolaistr. 28?32. Tel. 251 63? și un nume: ?Jenie Schmidt?.

2Fratele mezin al lui A.G., Cornel Golopenția.

 

 

54. B. Coste către A. G.

Légation Royale de Roumanie en France

Paris, la 23 noiembrie 1936

Dragă Anton,

Primesc cu bucurie veștile bune ce îmi trimiți.

Nu poți să-ți închipui cât am fost de fericit aflând că ai isprăvit teza și că o treci zilele acestea. Primește felicitările cele mai sincere și o îmbrățișare de frate. Nu-ți mai urez nimic pentru oral, căci presupun că îl vei fi lichidat în clipa când primești aceste rânduri.

Fără a mai aștepta vreo înștiințare de la Neamțu, am rugat pe d[omnu]l Ciuntu, Consulul nostru la Colonia, cu care am oarecari socoteli, să-ți transmită 250 mărci. Dacă în răstimp îți sosesc banii prin B.N.R., n-ai decât să înapoiezi d[omnu]lui Ciuntu suma de care nu ai nevoie. Te rog însă să nu te privezi de nimic. Sper că cu suma aceasta vei putea să te descurci. Banii îți vor sosi telegrafic de la Colonia. În orice caz, te rog să mă înștiințezi, înainte de a părăsi Lipsca, de primirea banilor, ca să lichidez cu d[omnu]l Ciuntu.

*

          Am aflat de la Pic că, în urma intervenției Fundației, te-ai văzut amânat cu un an la militărie. Nu știu dacă îți convine. Cred, în orice caz, că vei putea să repari, la rigoare, acest exces de zel. De aceea e bine, dacă isprăvești la vreme, s-o pornești înainte de 1 decembrie.

          Sunt nerăbdător să aflu ceva de la tine. Fratele meu vine săptămâna aceasta la Paris. Va avea o audiție la Opera Comică. Săptămâna viitoare mă voi căsători. În privința asta Pic, odată sosit în țară, te va putea lămuri mai bine decât aș putea-o face eu prin scrisoare. Dacă pleci la Timișoara, te rog să nu vorbești încă nimic despre căsătoria mea, căci abea zilele acestea trebuie să scriu părinților mei .

          Încă odată îți strâng mâna ?Herr Doktor phil.?1. Multă energie și succes înainte !

          Frățește, al tău,

Brutus

_________________________

Scris cu cerneală pe trei fețe ale unei foi îndoite în două (hârtie de corespondență). Fără plic. Pe foaia 2 verso, A.G. a notat: ?Tache Soroceanu. Speranței 41?; ?5414 + 250 Neamțu? și un pasaj indescifrabil.

1În traducere, ?Domnule Doctor în Filosofie?.

 

 

55. B. Coste către A. G.

Légation Royale de Roumanie en France

26 noiembrie 1936

Dragă Anton,

Primesc acum cartea ta poștală. În răstimp, sper că ai primit cele 250  mărci trimise telegrafic de d[omnu]l Ciuntu, Consulul nostru  General la Colonia. Am însă acum impresia că această sumă nu îți ajunge. În acest caz te rog să-mi dai o telegramă de două vorbe, indicând suma de care mai ai nevoie, ți-aș trimite-o telegrafic tot prin d[omnu]l Ciuntu.

          Cum însă fratele meu a sosit azi la Paris și pleacă pe la 3?4 decembrie la Berlin, am putea face și alt aranjament. Amână tu, dacă e posibil, unele din plăți până la 10 decembrie. Până atunci fratele meu va fi achitat prin mandat creditorilor pe care îi vei indica, sumele cuvenite. (E cu atât mai avantajoasă această combinație, cu cât fratele meu va pleca cu mărci turist[ic]e). Totul este să-mi scrii înainte de a pleca din Germania ce e de făcut, cum te-ai aranjat. Îți stau apoi complet la dispoziție.

          Încă odată : deplin succes și drum bun apoi.

          Frățește,

Brutus

___________

Scris cu cerneală pe o foaie recto/verso (hârtie de corespondență gri cu antet și stemă). AFG.

 

 

56. A. G. către B. Coste (ciornă)

[decembrie 1936]

Dragă Brutus,

Am găsit la Oravița, în ziua de 3 [decembrie] ordinul M[inisterului] A[părării] N[aționale] că sunt amânat. Colonelul m-a socotit amânat. Nu știu dacă m-au cerut de nevoie ori fără rost. Mi-ar fi plăcut să scap odată de armată ; știu pe de altă parte că, odată la București și purtând grijă din vreme, aș putea scăpa destul de ieftin iarna viitoare. Să mai întrerup odată, ar fi foarte dezagreabil.

          Trebuie să-mi croiesc dar, fără tranziție, drum prin viespar. Zilele din urmă am fost prins de panica Sciției acesteia de acasă. Să intri în România prin Oravița și Bozovici înseamnă să vezi din valea cea mai adâncă culmile muntelui care trebuie suit. Mi-a mai revenit cumpătul oleacă, nădăjduiesc că joi, când voi sosi la Buc[urești], să fiu cu curelele sufletului cât  de cât  strânse. Voi băga de seamă și îți voi scrie amănunțit de acolo.

          Frățește,

          Toate urările mele de bine și omagiul meu respectuos soției tale

______________________

Scris pe fața din stânga a unei jumătăți de foaie (hârtie de corespondență) îndoite în două. Pe fața din dreapta și pe verso apare ciorna unei scrisori din [decembrie 1936 a lui A.G., pe care o reproducem în volumul de față, în secțiunea A.G. și un Casier C.F.R. Scrisoarea către B.C. ne-a permis datarea cu aproximație a scrisorii Domnule Casier.

 

 

57. A.G. (și P. Comarnescu, N. Popescu, V. Rădulescu-Pogoneanu, O. Neamțu, H.H. Stahl) către B. Coste

[10 ianuarie 1937]

Banchet

pentru Sărbătorirea a XXV ani de activitate academică a

Profesorului Dimitrie Gusti

Membru al Academiei Române, Președintele Institutului

Social Român, Directorul Fundației Regale ?Principele Carol?

de către

Colegii, prietenii, colaboratorii, elevii și admiratorii săi

???????

Menu

 

Tzuica-Mastica

Tartelettes Milanaise

Consommé de Volaille en Tasse

Pailles Parmesan

Truites de Rivi?re ? la Gelée au Porto

Sauce Verte

Dindonneau Roti

Pommes Noisettes, Petits Pois

Salade de Saison

Glace Parfait Capșa

Gaufrettes

Corbeilles de Fruits

Café

 

Drăgășani-Vieux

Dealu-Mare                  Pre cari pentru tine le-am băut, cu drag, B. Neamțu1

Champagne Capșa

Eaux Minérales

 

          Brutus Coste

            Toate cele bune, Titel

Nic[olae] I. Popescu, vechi prieten și totdeauna aducător aminte al amicițiilor temeinice. Să ne trăiești. Pentru tine ridic acest pahar și-l și beau.

 

Dragă Brutus, Suntem la banchetul de sărbătorire a Profesorului și, în timpul celor douăzeci și ceva de discursuri, ne iscălim de zor pe menu-uri. Între toate acestea, un gând bun și prietenesc pentru tine, Pichi

 

            Frate Brutus, am tot tăcut de încurcat. N-aveam ce spune; decât poate că lumea de aci m-a luat pe domesticire. Ușor de vrut la Leipzig, greu de izbutit aci. Dar spaima dintâi a trecut. Să-ncercăm să scoatem la cale măcar o jumătate. Nădăjduiesc să-ți pot scrie după câteva zile. Omagii doamnei Tanți. Frățește,  Anton

          Și d-aia zic precum spuseiu (mă-nțelegi). Eu l-am și băut2.

 

          Dragă Brutus, între sapte mii de fracuri, e ca o ventilație plăcută gândul că cineva este, acum, departe. Cineva pe care îl voi vedea, sper, curând. Henri Stahl

          Îi zice bine Ricu3!

          Un gând profund la un pahar de vin4.

          Bubi Neamțu te salută, mânios că bandiții nu i-au lăsat loc să scrie5.

__________________________

Scrisoarea a fost compusă direct pe menu-ul de la sărbătorirea lui D. Gusti. AFG.

1O. Neamțu a cuprins într-o acoladă cele trei vinuri și și-a scris mesajul în dreptul lor.

2O săgeată uneste pasajul ?l-am și băut? cu pasajul ?ridic acest pahar și-l și beau? din mesajul lui N. Popescu.

3Scris de V. Rădulescu-Pogoneanu pe marginea din stânga a menu-ului (verso), în dreptul mesajului lui H.H. Stahl.

4O săgeată uneste acest pasaj (datorat lui V. Rădulescu-Pogoneanu), scris pe marginea din stânga (verso) a menu-ului, în dreptul textului lui A.G., cu pasajul ?N-aveam ce spune? din mesajul lui A.G.

5Scris pe marginea din dreapta a menu-ului (verso).

 

 

58. B. Coste către A. G.

Royal Roumanian Legation

London

21 octombrie 1937

Dragă Anton,

Aflu, cu mare bucurie, de la Pic, că o pornești zilele acestea, în tovărășia amicului Neamțu, spre Paris1. Vestea asta mă face să las baltă proiectul, clocit de prea multă vreme, al unei scrisori ca lumea. Nici nu pot să-mi închipui că veți veni până la Paris fără a trece canalul și a veni să mă vedeți. Ne mutăm tocmai la 27 octombrie într-un apartament spațios în care o să vă găzduim frățește pe amândoi. Deci să nu stați nici o clipă la îndoială : de la Paris veți veni la Londra. Luați la Paris fie bilete de week-end dacă nu puteți sta decât trei?patru zile (dus?întors), fie bilete dus?întors valabile pe 17 zile. Sunt convins că dacă îi veți dezvălui Profesorului proiectul de a veni să mă vedeți, va deschide puțin pungile Comisariatului pentru cei mai buni colaboratori ai săi.

          Tot de la Pic, aflu că te-ai logodit cu Ștefania2. Îți urez ție și ei mult noroc și o viață fericită. Transmite-i omagiile mele respectuoase și cele mai călduroase salutări și urări de la Tanți.

          Vei primi, sper încă înainte de plecare, un pachet de la mama, cu niște cusături românești. Adă-le te rog la Londra. Dacă îl apuci pe Pic la București, roagă-l să vă treacă din socotelile noastre niște sutare, poate poți cumpăra cu ei o icoană. Dar nu e zor. Poate găsești una altădată, într-una din peregrinările tale. Aștept să-mi aduci însă, în orice caz, studiul tău din ?Sociologie Românească? despre contribuțiunea științelor sociale la politica externă3 (l-am văzut pomenit în ?Arhiva Inst[itutului] Social Banat?4).

          Mă bucur de acuma că o să putem sta de vorbă din plin, ca să răscumpărăm toată tăcerea care ne-a despărțit aproape un an de zile. Îmbrățișează-l din partea mea pe Bubi5. Aștept acum vestea sosirii ! Amiciții de la Tanți.

          Te îmbrățișează frățește,

Brutus

______________________

Scris pe cele patru fețe ale unei coli îndoite în două (hârtie de corespondență gri cu antet). AFG.

1A.G. și O.N. fuseseră invitați de D. Gusti, care era Comisar al Pavilionului României la Expoziția Universală de la Paris.

2Ștefania Cristescu. Vezi nota 7 la scrisoarea 23 din secțiunea Anton Golopenția și Petru Comarnescu.

3Este vorba de studiul lui A.G. intitulat Contribuția științelor sociale la conducerea politicii externe, apărut în ?Sociologie românească?, an. II (1937), nr. 5?6, p. 193?196 și reprodus în A.G., Opere, I, p. 527?532.

4Vezi nota 13 la scrisoarea 8 din secțiunea A.G. și P. Comarnescu a volumului de față. 5Octavian Neamțu.

 

 

59. B. Coste către A. G. (c.v.)

[1938/1939]

B. I. Coste

Secrétaire de Légation de S.M. Le Roi de Roumanie

4, Cromwell Place, S.W. 7

 

Dragă Anton,

                   Te-am căutat pe la 415  . Având să te rog să-mi ajuți la traducerea în l[imba] germană a unei f[oarte] interesante și nu mai puțin imp[ortante] ?piese? diplomatice, te rog să-mi dai un telefon încă azi. Sper că o să poți găsi un ceas azi seara sau mâine f[oarte] de dimineață, căci am promis să dau lucrarea mâine până la 10 1/2 . Cu bine,  Brutus

________________

Scris cu creionul, pe verso, titlul și adresa (recto) au fost barate. AFG.

 

 

60. B. Coste (Octavian Neamțu și Zeno Coste) către A. G. (c.v.)

                 [1938/1939]

B. I. Coste

Secrétaire de Légation de S.M. Le Roi de Roumanie

4, Cromwell Place, S.W. 7

 

Suntem la Muzeul Satului, unde te rugăm să vii și tu,

Neamțu, Zeno, Brutus

_____________

Scris cu creionul, pe verso-ul unei cărți de vizită pe care au fost barate titlul (Secrétaire de Légation de S.M. Le Roi de Roumanie) și adresa (4, Cromwell Place, S.W. 7) și adăugate cu creionul adresa și numărul de telefon din București (128, Calea Victoriei/ Tel. 3?9911). Scrisul ar putea fi al lui O.N., ne-am condus însă după cartea de vizită.

 

 

61. B. Coste către A. G. (c.p.i.)

[Le Havre],12 august [1939]

Dragă Anton,

Trândăvesc împărătește într-un palat ca din basme și mă apucă rușinea când mă gândesc că voi faceți în vremea asta ispravă bună. Viața de fiecare zi este așa de plăcută încât regreți că te apropii de coastă.

          Din America îți voi scrie mai mult. Te îmbrățișează

Brutus

          Respect[uoase] omagii din partea mea și amiciție din partea [lui] T[anți] pentru Ștefania.

 

Domnului Anton Golopenția, Director la Serviciul Social, 45 Str. C. A. Rosetti, București, Roumanie

________________________

Scris pe o ilustrată reprezentând vasul pe care călătorea B.C. și intitulată Cie Gle Transatlantique?French Line /S/S ?Normandie? (83.423 T.)/ Ligne Le Havre?Angleterre?New York. Am reprodus între croșete anul de pe ștampila poștală.

 

 

62. A. G. către B. Coste

21.4.1940

Dragă Brutus,

Titu Pogoneanu1 mi-a oferit prilejul de a-ți trimite câteva tipărituri : Nerejul lui Stahl2, care a apărut, în  sfârșit, un extras din Drăgușul, neterminat încă, al Ștefaniei3 și mărunțișurile4, pe care le-am scris sau retipărit eu în ultimele luni. Îl folosesc și pentru a-ți cere vești despre voi și pentru a-ți spune întâmplările noastre.

          Ștefania a născut la începutul lui martie o fată, pe care vrea s-o boteze Sanda. Ispravă lăudabilă, care mă face să înțeleg concret deficitul natalității urbane.

          Eu n-am făcut nici o ispravă deosebită. Vara 39 a trecut în muncă febrilă în Bucureștii torizi. Congresul de Sociologie, la a cărui pregătire colaboram, a trebuit însă să fie amânat, la 15 august. Abea am răsuflat puțin și la 5 septemvrie am pornit în Dobrogea, unde mă concentraseră. Concediul l-am luat în octomvrie, în chiar ziua când Radio București comunicase suspendarea Serv[iciului] Social și a Inst[itutului] de Cercetări Sociale. În capitală am aflat că suspendarea echivala cu o desființare totală. Vlaga adunată la armată a trebuit cheltuită cu decontări, situații și altele de acest fel. Noiemvrie și decemvrie a trecut tot în Dobrogea, din care am cunoscut o bucată bună în deplasările noastre, de la Hârșova la Silistra. Am scăpat în chiar ajunul Crăciunului. Întors, am trebuit să constat că între timp devenisem toți șomeri de-a binelea. Am căutat să uit supărarea scriind studiul pentru ?Revista  de Igienă  Socială?5. Cărțile pregătite de Institut, paginate cele mai multe, stăteau locului din lipsa fondurilor necesare pentru cumpărarea hârtiei ; ?Sociologie românească? își întrerupsese apariția. Un efort al lui Manuila de a obține încadrarea mea la Institutul de Statistică a rămas fără urmări. În buget n-au fost prevăzute locuri pentru foștii funcționari [ai] S[erviciului] S[ocial]. În sfârșit, cu două zile înainte de punerea în aplicare a bugetului nou, a ieșit o decizie prin care au fost repartizați la instituții și ministere, care urmează să-i încadreze în locurile vacante. La Statistică există, din norocire, un loc vacant de Director. Intervenția nouă a lui Manuila e tărăgănită, din nou nesoluționată, pentru că Secretarii Generali de la Economia Națională vreau să folosească locul respectiv pentru oamenii lor. Acesta e stadiul actual. Am trebuit să recurg la intervenții. Gusti i-a scris lui Angelescu6. Eu am vorbit cu Titus Popovici, Subsecretarul de Stat al aceluiaș Minister al Econ[omiei] Naț[ionale], bănățean destul de neprimitor7. Urmează să vorbească Lugojanu8 cu Angelescu. Cu cel dintâi am ajuns în buni termeni făcându-i oarecari propuneri pentru activitatea Comisiei instituite la Externe pentru adunarea documentării, ce ar putea fi eventual utilă la viitoarea conf[erință] a păcii (Lugojanu8, V. Bădulescu, V.Pella, Manuila, Hiot9). Manuila spune că l-ar fi montat pe Caius Brediceanu10 să umble și el pentru obținerea numirii mele. Rezultatul se va vedea după Paști. Sunt adecă, cum vezi, într-un fel în situația ta de acum un an. Fac însă față mult mai prost decât tine.

          Mi s-a copt în cap o înfățișare a stării prezente a țărănimii noastre. Dar îmi lipsește calmul de a o redacta cum se cade. Rosetti ar fi dispus să mi-o tipărească11. Mă tot pregătesc, la fel, în vederea unei prezentări a planning-ului teritorial (coordonarea regiunilor). Dar nici cu asta nu înaintez cum ar trebui.

          Neamțu pleacă, cum vei fi știind, la Berlin, unde urmează să devie corespondentul ?Timpului?. Nae Popescu s-a plasat la ?Propaganda rurală?. Mihai Pop, cu care am cercetat vara trecută o plasă de șes din Argeș12 (cu gând de a cunoaște câmpia munteană), e vorba să ajungă atașat de presă la Sofia și pe cale de a se căsători cu o Sturdza13 din același Argeș. Amzăr a fost numit Secretar în biroul de presă Ilcuș, în urma unor declarații F.R.N.14 Vulcănescu, care editează cu Noica cursurile lui Nae Ionescu, e la Londra pentru tratative. Mitu, Stahl, Herseni văd de treburile lor obișnuite și sunt concentrați din vreme în vreme. În sfârșit, Profesorul Gusti, care a părăsit și Fundația, trece în umbră fără multe speranțe de revenire, în urma ascensiunii tinerilor ce nu se vor tutelați de el : Giurescu, Andrei14.

          Despre cele din țară, despre care vei fi știind mai multe decât mine, nu-ți mai scriu.

          Salutări și toate urările de la Ștefania. Omagii doamnei Tanți și ție mult bine .

          Frățește,

Anton

___________________

Copie xerox (două foi, recto) transmisă de B. Coste Sandei Golopenția în anul 1969 la New York.

1Vezi nota 3 la scrisoarea 2 din secțiunea A.G. și D.C. Amzăr.

2Lucrarea lui H.H. Stahl se intitula Nerej, un village d?une région archa?que (vol. I?III, București, 1939).

3Lucrarea Stefaniei Cristescu Golopenția se intitula Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș) (București, 1940). Ea a fost retipărită în 1944 sub titlul Credințe și rituri magice și, sub titlul inițial, la Editura Paideia în anul 2003.

4Mărunțisurile includeau volumul Geopolitica (în colaborare cu I. Conea și M. Popa-Vereș, 1939; Îndreptar pentru instrucția sociologică în școlile de pregătire S.S.T. [Serviciul Social Tineret], 1939 și studiul Starea culturală și economică a populației rurale din România (?Revista de igienă socială?, an. X, 1939, nr. 1?6, p. 212?263).

5Vezi nota 4.

6Este vorba, după toate probabilitățile, de Acad. Prof. Constantin Angelescu, doctor, director al Clinicii chirurgicale de la Facultatea de Medicină din București, în mai multe rânduri Ministru al Instrucțiunii și Cultelor (1918?1919; 1922?1926; 1927?1928; 1933?1937).

7Este vorba de avocatul lugojean Titus Popovici.

8Ar putea fi vorba de Ion Lugoșianu, fost ministru plenipotențiar, consilier tehnic al delegației române la Conferința de Pace de la Paris în 1919?1921 și secretar al delegației române la Conferința de Pace de la Londra, comisar al guvernului pentru a organiza servicii consulare și a studia coloniile române din S.U.A. și Canada (1920) și colaborator apropiat al lui Iuliu Maniu.

9Victor V. Bădulescu, avocat,  conferențiar la facultatea de Drept, Secretar de Stat la Ministerul de Finanțe, era din 1936 Subsecretar de Stat la Ministerul de Externe. Vespasian Pella, profesor de Drept penal la Iași și București, era președintele grupului român la Conferințele Balcanice și delegat la Societatea Națiunilor (Geneva). Sabin Manuila (care a început prin a semna Mănuilă, sau Mănăilă, dar a optat ulterior în mod constant pentru semnătura Manuila; 1894?1964) a fost creator și conducător al Institutului de Statistică din București între 1930 și 1948 și membru al P.N.Ț. În 1948 el se va stabili în S.U.A. și se va număra printre inițiatorii Fundației Iuliu Maniu.

10Caius Brediceanu (n. 1879), diplomat născut în Lugoj, Subsecretar de Stat la Ministerul de Externe (1919), fusese delegatul României la Conferința de Pace de la Paris (1919?1920), reprezentând interesele Banatului.

11La Editura Fundațiilor Regale, pe care o conducea.

12E vorba de Dâmbovnic.

13M. Pop s-a căsătorit cu Irina Sturza, agronom.

14Frontul Renașterii Naționale.

15Istoricul C. Giurescu (1901?1977) va fonda în 1941 Institutul de Istorie Națională. Sociologul Petre Andrei (1891?1940) va muri la câteva luni după această scrisoare.

 

 

 

63. A. G. către B. Coste

21 mai 1941

Dragă Brutus,

Am aflat prea târziu despre posibilitatea de a-ți trimite vești, ca să mai pot scrie raportul informativ lung, pe care l-aș fi dorit.

          Fapte nu mai e timp să-ți însemn. Atitudinea noastră e a celor care rezistă să accepte propaganda A sau propaganda B, dar sunt lipsiți de elementele necesare pentru a judeca. E adecă sterilă și o probă în plus pentru afirmația, care e familiară filosofilor contemporani, că evenimentele nu pot fi cunoscute de spectatori, ci numai îndrumate de participanți. Totuși nu acționăm. Ceea ce înseamnă, poate, că nu ne convin căile deschise și accesibile.

          Întâmplările personale nu merită vorbă multă. Lucru destul la Statistică, unde am încăput, și sănătatea destul de clătinată, de lipsa de vacanțe și agitație. Copilul a crescut iar Ștefania vede de școală.

          Omagii doamnei Tanți, căreia îi urez tot binele de ziua ei de azi, și mult bine ție. Duc dorul și am nostalgia vremurilor când aveam putința convorbirilor cu tine.                                                          Anton

 

(Scrisoare ajunsă prea târziu pentru a pleca odată cu Al. Fotescu)

______________________

Copie xerox transmisă de Brutus Coste Sandei Golopenția în 1980, la New York. O foaie, recto/verso, scrisă cu cerneală. AFG.

 

 

64. B. Coste către A. G.

Ministerul Comunicațiilor

Directorul Cabinetului

18.6.[?]

Dragă amice,

Mă găsesc în sfârșit în fericita situație, de-a mă achita de creditul pe care cu atâta prietenie mi l-ai deschis. Îți mulțumesc dragă Anton, pentru serviciul neprecupețit pe care mi l-ai făcut.

          Îți stâng mâna cu multă prietenie,

Brutus

_________________________

Scris cu cerneală pe o fișă cartonată cu antet. Pe verso apare, însemnat de A.G., orarul următor: ?Acc. II Călărași Târg?Ungheni?Chișinău 491: 940 1720?. AFG.

 

 

 

65. B. Coste (și O. Neamțu) către A.G.

                                                       [f.d.]

Te anunțăm că în clipele când noi vorbim și-ți scriem ție: Pichi se află la masă ministerială, întreținându-se cu excelența sa d. Ministru al Afacerilor Străine.

          El trebuie adus în tabăra noastră.

Bubi si Brutus

_______________

Nota de față, scrisă pe o fișă cartonată, ar putea data de la începutul anilor 1930, când prietenia dintre A.G. (și B.C.) și Victor Rădulescu-Pogoneanu încă nu se înfiripase.