Aceasta exigenta a creat destule necazuri tinerilor apartinând Casei Regale, unii dintre ei cautând sa dea "frâu liber" propriilor sentimente. Astfel, în 1889, principele mostenitor Ferdinand voia s-o ia de sotie pe Elena Vacarescu, domnisoara de onoare a reginei Elisabeta (Magazin istoric, nr. 7/1992, 6/1995). Reactia liderilor politici din toate partidele a fost prompta si a împiedicat casatoria. Presedintele Consiliului de Ministri, Lascar Catargiu a declarat categoric: "Maiestate, aiasta nu se poate!", dar daca printul Ferdinand doreste cu orice pret sa se însoare cu domnisoara Vacarescu, atunci o poate face ca simplu "particoler", nu ca mostenitor al Coroanei României. Printul a renuntat la intentia sa si în decembrie 1892 s-a casatorit cu principesa Maria de Edinburg (Magazin istoric, nr. 11/1996).

Peste aproape trei decenii, în august 1918, principele Carol - fiul lui Ferdinand si al Mariei - s-a însurat, fara încuviintarea suveranului, cu Maria Valentina (Zizi) Lambrino. Prin acest act, Carol încalcase Statutul Casei Regale, astfel ca, în ianuarie 1919, Tribunalul de Ilfov a anulat casatoria. Copilul nascut în ianuarie 1920, în urma relatiei dintre Carol si Zizi, desi principele recunoscuse în scris ca este fiul sau, a primit numele de Mircea Grigore Lambrino. La 27 februarie 1921, Carol s-a casatorit cu principesa Elena, fiica regelui George al Greciei, nunta desfasurându-se la Bucuresti. In aceeasi zi, sora lui Carol, principesa Elisabeta, s-a maritat cu diadohul (printul mostenitor) George al Greciei (fratele principesei Elena), nunta având loc la Atena.

Aceste doua mariaje faceau parte dintr-un plan mai amplu al reginei Maria, care dorea, cum remarcau cu ironie unii contemporani, sa fie "soacra a balcanilor". Intr-adevar, peste un an, în iunie 1922, principesa Marioara s-a casatorit cu regele Alexandru al Iugoslaviei.

Totusi, planul reginei Maria s-a dovedit extrem de vulnerabil. In decembrie 1925, principele Carol si-a parasit sotia si copilul, ramânând în strainatate cu Elena Lupescu. In iunie 1928, principesa Elena a divortat de Carol.

In 1931, principesa Ileana, cea mai mica dintre fetele regelui Ferdinand si ale reginei Maria, împlinea 22 de ani si în mod firesc trebuia sa se marite. Situatia ei în cadrul familiei nu era de invidiat. Constantin Argetoianu scria ca Ileana era "fara îndoiala fiica lui Barbu Stirbey". Memorialistul relateaza anecdota "cu frageda Elisabeta chemând pe mica Ileana [sora ei] la fereastra cu cuvintele: 'Vino iute sa vezi pe tatal tau'", adica pe Barbu Stirbey coborând din automobil, cuvinte care au facut pe vremuri înconjurul Bucurestilor.

Fratii sai mai mari, Carol si Elisabeta, foarte apropiati unul de altul au tratat-o întotdeauna pe Ileana cu dispret. De aceea, în 1931 regele Carol era dornic sa scape cât mai repede de "puiul de cuc". Astfel ca si-a dat imediat consimtamântul pentru casatoria principesei Ileana cu Anton de Habsburg, cu conditia ca ei sa nu locuiasca în tara si sa nu petreaca aici mai mult de o luna pe an, sub motiv ca românii, mai ales cei din Transilvania, s-ar simti ofensati de prezenta unui Habsburg în România.

Ritualuri si cadouri

Declaratia de casatorie a fost autentificata la Judecatoria Mixta din Balcic, judetul Caliacra, prin procesul verbal din 3 iulie 1931, din care rezultau urmatoarele: Anton, arhiduce de Austria avea 30 de ani, fiind nascut la 20 martie 1901; Ileana, principesa de România, avea 22 de ani (nascuta la 23 decembrie 1908). Arhiducele era de religie - catolica; principesa - ortodoxa. Domiciliul viitorului sot era la Barcelona, în Spania, iar al viitoarei sotii în Bucuresti. Anton era de profesie pilot de aviatie, inginer electrician. Nationalitatea arhiducelui era austriaca, iar a principesei româna. El se nascuse la Viena, ea la Bucuresti. Se preciza ca între cei doi viitori soti nu exista nici un grad de rudenie. Parintii barbatului erau Alteta Sa Imperiala si Regala, Inaltul Domn Leopold Sahator, print Imperial si Mare Duce de Austria, print Regal de Ungaria, Boemia etc., etc., etc. si Alteta Sa Imperiala si Regala, Inalta Doamna Blanka, Maria, Principesa Imperiala si Mare Ducesa de Austria, principesa Regala de Ungaria, Boemia etc., etc., etc. Parintii fetei erau: Maiestatea Sa Regele Ferdinand al României - decedat si Maiestatea Sa Regina Maria a României. La persoanele chemate sa-si dea consimtamântul, în dreptul principesei Ileana, exista un singur nume: Maiestatea Sa Regele Carol II al României.