Pentru băieți era Liceul Alecu Russo, Liceul Bogdan Petriceicu Hasdeu, Liceul Eminescu, Liceul Militar, Seminarul Teologic, o facultate de teologie și una de agronomie precum și alte școli profesionale pe meserii.

 Chișinăul, oraș frumos, cu străzi largi, cu clădiri maiestuoase, cu împrejurimi bogate în legume și fructe, regiune deluroasă, dar și șes, așa că păioasele își aveau locul. Toamna când plecam la școală era în toiul strugurilor, în piață de la producători se cumpărau strugurii cu coșul nu cu kilogramul, adică vreau să spun că nu se cântăreau. Așa spuneau basarabenii : ?Poftiți la poame că avem multe în anul ăsta?. În iunie, când eram în examene, îmi aduc aminte că Chișinăul era invadat de cireșele pietroase, vișine și nu mai puțin celelalte fructe, pe măsură ce apăreau.

 Scoala noastră sărbătorea hramul bisericii noastre la 21 noiembrie și atunci se aducea icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la mănăstirea Gârbovăț, se țineau slujbe cu mulți clerici, masa era sărbătorească față de celelalte zile, deși și cea zilnică era foarte bună.

 Altă sărbătoare frumoasă a fost Sf Constantin și Elena, mai ales 21 mai pe o primăvară frumoasă, străzile și magazinele erau copleșite de felurite flori. Îmi amintesc de frumoasele gladiole și cum am avut profesoare, pedagoge și directoare care se numeau Elena, mai ales în cursul superior, căutam să formăm delegații și cumpăram coșuri de flori și ne duceam să felicităm acolo unde eram destinați.

 Anii pe timpul liceului au fost minunați, cu greutăți și satisfacții, tinerețea îmvinge greutățile. Partea bună este că am fost sănătoasă, dar și mama îmi purta de grijă din cauza creșterii mele bruște, să nu am dificultăți cu plămânul, însă totul s-a petrecut normal pentru că am avut o alimentație specială și am făcut gimnastică.

(Copie a manuscrisului [scris probabil în anii 1989-1991] lăsat de mama mea, Tamara IVĂNOIU (născută CLIMOVICI), moartă la Lugoj, în 7 ianuarie 1993)