28 martie, Duminica Floriilor     Regele șFerdinandțvine să-și petreacă după-amiaza la Mogoșoaia. He says: "I have seen Pau, Paget and von der Goltz. The Dardanelles will resist." 1)
    Turcii au o armată de două sute cincizeci de mii de oameni gata de luptă. De unde să-i iei pe cei trei sute de mii de care ar fi nevoie ca să-i învingi? De-asta sînt atît de supărați pe Grecia.
    Regele spune: "Ce greu e să trebuie să minți!"
    Să tragă sabia nu este pentru el o simplă imagine. I-am privit într-o zi arma de aproape. Poartă spada de infanterie germană de pe vremea cînd a fost făcut ofițer în curtea unei cazărmi prusace, la Potsdam.
     Thomson: - We have been friends to the Turks, and they ought to know better as they are much more civilised than the Germans, and have a much longer tradițion. 2) Și mai spune: "It is not for honour, not for Belgium neutrality, not for civilisation, it is because we are fed up with Germany and want to knock her down (sic)." 3) Îți face bine să-l auzi vorbind.
    
Luni, 29 martie
    
    Vizită la bătrîna regină în vechiul ei palat. Mica viperă cu ochi albaștri, prima doamnă a reginei, doamna Mavrogheni. Regina Elisabeta spune: - Acest război va face să progreseze științele oculte. Cine n-o să vrea să vorbească cu morții? Cum să nu vrea o mamă care-și va fi pierdut cei șase fii să facă spiritism? Lumea va vrea să trăiască cu morții. Crede că România ar trebui să rămînă neutră fiindcă le-a sacrificat (sic) zeilor răzbunători ce avea ea mai bun și mai scump, pe regele Carol. Biata femeie! Trăiește în iluzia recunoștinței publice. Are un suflet mare și, deși e nemțoaică, mărturisește că nemții încep să se simtă slăbiți. Îi amenință Nemesis. Regina are o explicație curioasă. Fiindcă, în 1866, Prusia a deposedat Danemarca, mai slabă, de Schleswig și de Holstein, Nemesis s-a manifestat în persoana a trei fete, fiicele bătrînului rege Christian4), monarhul deposedat, care au devenit, una, Alexandra, regină a Angliei, a doua, Maria, împărăteasă a Rusiei, și a treia, ducesă de Braunchweig (Hanovra confiscată de Prusia). Sînt cele trei Nemesis care și-au crescut copiii în ură față de Prusia. E bizar felul în care această bătrînă, în vălurile ei de văduvă, cu părul alb ca zăpada și fața roșie, parcă sculptată în șuncă, proorocește și pare să prezică distrugerea Germaniei întemeindu-se pe dogma antică a reversibilității vinilor.
    
Marți, 30 martie
    
    Mogoșoaia pe ploaie. Garoafele gotice din fier forjat. Grădinarul englez Funge.
    Thomson, venit în vizită, inspectează serele ca și cum ar fi un regiment. În fața garoafei Mikado, care e mov, spune doar: "A nice colour for socks." 5)
    Dineu cu Czernin.
    
Comarnic, miercuri, 31 martie
    
    "Dar de cel ce se va lepăda de mine înaintea oamenilor mă voi lepăda și eu înaintea Tatălui meu care este în ceruri" (Evanghelia).
    Argument 6):
    - Englezii nu riscă nimic.
    - Ba da. Dar sînt stoici și stăpîni pe ei. Majoritatea celor pe care-i întîlnim au pierdut un frate, un fiu, un ginere, un prieten. În fiecare zi, un vas de-al lor este scufundat, iar cine cunoaște orgoliul britanic și pasiunea englezilor pentru vasele lor înțelege că, de fiecare dată, e ca și cum ar pierde un tată sau un fiu. Ei rămîn nobili. Nu se plîng. Nu înjură, nu caută să mintă ca să se îmbărbăteze. E istoria lui Le Bon cu scheletul. Și eu am un schelet înăuntru, numai că nu se vede. Unul dintre ei caută efectul moral. Aduce un cap al lui Wilhelm al II-lea din ceară, perfect imitat, ca să fie plimbat pe dinaintea tranșeelor. Împăratul lor făcut prizonier, decapitat în vîrful unei suliți, și iată-i pe nemți învinși!
    Isvolski spunea: "Cînd îmi voi fi pus semnătura pe tratatul care va dezmembra Austria (dezmembrare pe care o doresc și la care voi fi contribuit), voi avea totuși impresia că am spart un bibelou vechi ca să-l înlocuiesc cu ceva din pitchpin." Pitchpin-ul sînt românii, sîrbii, cehii etc...
    La jocul bilețelelor cu familia regală, întrebări și răspunsuri: "Care este cea mai trecătoare plăcere?" Răspund: "Să pierzi Belgradul." Căsătoria. Margareta7) vrea să se mărite cu un kaki. Dorește să-l întreb pe Emanuel dacă este posibil. Acesta răspunde:"Acum toți kakii sînt pe front, cît despre cei care vor pleca abia la toamnă, nu se știe dacă vor trece înapoi Canalul Mînecii. Asta n-ar fi nimic, dar nu se știe dacă nu-l vor trece înapoi fragmentar, ceea ce ar fi îngrozitor chiar dacă "eticheta inimii" te-ar face să spui: "I love you better now."8)".
    
Joi, 1 aprilie
    
    Joia mare. Depresiune, furtună.
    Plimbare cu Thomson la Mogoșoaia.
    Slujba zilei: "Suferă și moare pentru că ne iubește."
    Suferă nu dintr-o nevoie demnă de compasiune, ci dintr-o putere plină de milostenie. Moare, și voința lui e cea care-l face să moară, iar nu violența oamenilor, căci, dacă ar fi vrut, n-ar fi suferit nimic.
Vineri, 2 aprilie
    
    Vinerea mare.
    Czernin îmi dă vestea bombardării Verdun-ului. Doamna Zufall tremură pentru Alphonse Perruchot.9) Și-l zugrăvește la Verdun încrucișînd spada cu Kronprinzul, nas în nas, într-o luptă în doi.
    Tocmai au sosit la Dardanele nouăsprezece batalioane. Întăririle. În sfîrșit! "Unde e pîinea? Unde e vinul? le întrebau pe mamele lor victimele nevinovate ce cădeau pe străzi ca rănite de moarte și își dădeau sufletul în brațele mamelor lor."10)
    "Am văzut corturile din Etiopia ridicîndu-se ca să pedepsească nelegiuirea."11)
    
3 aprilie, Sîmbăta mare
    
    Oh, voi fi moartea ta! Înviere.
    Doamne! Fie ca toată lumea să-și dorească să creadă în fiecare zi în mîntuirea Ta, ca atîția care cad să vrea să creadă că vor cădea ca să se ridice, "să nu fie de tot", cum ziceam noi în jocurile noastre de copii, George12) și cu mine. Isopul, unde este isopul, ca să fie înmuiat în sînge?13)
    "Și, după lege, aproape toate se curățesc cu sînge, iar fără vărsare de sînge nu se dă iertare."14).
    Czernin îmi spunea seara: "Ea vrea o provincie."
    
    
4 aprilie, Duminica Paștelui
    
    Ploaia, înfățișarea așezată pe care o are prima primăvară. Ordinea începutului. Stînjeneii în ordine de bătaie.
    Czernin. Convoiul german care a sărit în aer.
    Buftea 15).
    Depeșă a reginei.
    Depeșele și scrisorile bietului micuț.
    "Șezi la dreapta Mea pînă ce voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut picioarelor Tale" (Evanghelia16).)
    
Luni, 5 aprilie
    
    Ce dovedește asta dacă nu faptul că, pe cel mai mare cîmp de luptă din lume niște femei au strîns arme ca să le folosească împotriva altor femei? Tot ce avea ea, tot ce-i era de trebuință, biata văduvă din Scriptură.
    La dineu, Blondel, Poklevski, grecii, Dissescu17), Constantin18). Nimic.
    
Marți, 6 aprilie
    
    Mogoșoaia. O vreme divină.
    Îi vorbesc lui Dissescu la dejun despre plan. Czernin vine la cină.
    
Miercuri, 7 aprilie
    
    Pe mare. Războiul naval. Bărcile de pescuit norvegiene. Vasele pescarilor. Semne radio-telegrafice, lansare de fum. Coloana de fum a sacrificiului făcut de Abel care este dreaptă și cea a lui Cain care plutește deasupra solului. Amiralitatea engleză anunță: "Orice vas de pescuit care se va apropia va fi scufundat." Machierea vaselor.
    Von der Goltz pașă.
    Un neamț nu se împiedică de un lucru atît de mic.
    Istoria cu bucățica de zahăr povestită de Barbu. Un dopaj. O picătură de eter ca să-i amețească. Atacul francez în Champagne.
    - Curios, prințul Iusupov, celălalt fin al prințesei Lobanov, a povestit același lucru despre nemți în Polonia.
    Cum să nu te bați? Voi sînteți! Nu, voi sînteți! Plouă cu acuzații și, în același timp, cu lovituri.
    
Joi, 8 aprilie
    
    Scrisoare din Abbeville19).
    Iubire.
    Mogoșoaia.
    Incidentele de la Vallandova. Comitagiii bulgari îi atacă pe sîrbi.
    
Vineri, 9 aprilie
    
    Regina la Mogoșoaia. Explică de ce vrea Anglia intrarea în război a Bulgariei și a României. Să nu i se dea Constantinopolul Rusiei.
    Czernin s-a dus să-l prevină pe Brătianu că se vor da lupte în Moldova.
    Seara, Czernin mă anunță: "Rușii au trecut Prutul." Austrieci în Basarabia.
    La rubrica "vapoare dispărute", citesc vești private dar sigure din Bagdad, datate 7 aprilie, care spun că o barcă turcească cu motor a deschis focul pe Eufrat asupra unei mari canoniere engleze dotate cu piese grele de artilerie. Douăzeci de obuze au atins canoniera, care doar cu greu s-a putut retrage. Se bănuiește că a suferit pierderi mari. (Minerva, ziar germanofil vîndut de Grigore Cantacuzino, soțul Didinei20).)
    Comunicat francez din 7 aprilie: în pădurea Ally și în pădurea Br?lé am făcut din nou cîteva progrese, ca și în pădurea Lepr?tre.
    Eu care știu atît de bine ce se găsește în aceste păduri într-o zi de șapte aprilie: anemone Sylvie, flori de usturoi sălbatic!
    
Sîmbătă, 10 aprilie
    
    Îl vei iubi pe Domnul, Dumnezeul tău, din toată inima, din tot sufletul, din toate puterile.21)
    Cîți nu spun ca bătrînul Domn Gustave Schlumberger22): "Să nu-mi dați vești proaste, că nu le suport." Miss Chatfield23) nu suportă ca Anglia să nu aibă în același timp toate calitățile contradictorii. Ea n-a putut niciodată să aleagă între altruism și egoism. Le vrea pe amîndouă.
    Conversație cu Anica despre fratele ei cel mai mic care a dezertat (ardelean).
    - E aici, în camera mea.
    Ce surpriză! Avem mereu în casă cîțiva invitați pe care nu-i cunoaștem.
    
Duminică, 11 aprilie
    "Și Eu îl voi învia în ziua de apoi" (Evanghelia după Ioan).
    Florica, Brătienii.
    Ce-ați făcut în timpul Terorii24)? Abatele Siey?s25): "Am trăit." "Pe voi lumea nu vă poate urî, dar pe Mine Mă urăște pentru că mărturisesc despre ea că lucrările ei sînt rele. Voi duceți-vă la sărbătoare. Eu merg la sărbătoarea aceasta" (Evanghelia după Ioan).
    Trupele generalului d'Amade26) au debarcat la Rombh. Soldații francezi sînt din nou trimiși în Egipt.
    
    
Luni, 12 aprilie
    
    Claude Anet. Bulgaria marșează, spune el. Încă unul.
    Aviație. Austriecii dețin recordul mondial de înălțime. Ei fug pe sus.
    Nemții luptă împotriva lumii.
    Istoria nobilă și patetică a rusului.
    O să spun o prostie. Nu poți învinge pămîntul. Rusia este pămîntul.
    Anglia este apa. Franța este spiritul. Nu poți învinge nici spiritul, nici apa, nici pămîntul, și este adevărat.
    
Marți, 13 aprilie
    
    Să iei Parisul, să iei Londra. Dar nu așa. O femeie poate să facă asta, ea singură. Să fie vedeta Parisului, vedeta Londrei. Iei vaporul, iei trenul.27)
    Ce proști sînt bărbații!
    
Stabilirea textului, traducere și note de Vasile Zincenco (Din volumul Jurnal1915, în curs de apariție la Editura Compania)
--------------------------------------------------------------------------------
    1) Spune: "I-am văzut pe Pau, Paget și von der Goltz. Dardanelele or să reziste" (în limba engleză în text). Colmar, baron von der Goltz (1843-1916), general și scriitor german. A fost însărcinat cu reorganizarea armatei turcești (1893). Între 1915 și 1916 a comandat armatele I și a VI-a otomane.
    2) Am fost prieteni cu turcii, iar ei ar trebui să știe mai bine pentru că sînt mult mai civilizați decît nemții, au o tradiție mult mai îndelungată (în limba engleză în text).
    3) Nu pentru onoare, pentru neutralitatea Belgiei, nu pentru civilizație, ci pentru că ne-am săturat de Germania și vrem s-o doborîm (în limba engleză în text).
    4) Christian al IX-lea (1818-1906), regele Danemarcei (1863-1906). A pierdut ducatele Schleswig și Holstein (1864) în urma unui conflict cu Austria și Prusia - "războiul ducatelor" și a dus o politică matrimonială ce i-a adus porecla de "socrul Europei".
    5) O culoare potrivită pentru șosete (în limba engleză în text).
    6) În original, argument. Scriind într-o atmosferă "saturată" de limba engleză, Martha Bibescu putea da însă cuvîntului (cu formă identică) sensul englezesc de "polemică, dezbatere", sens susținut de altfel de urmarea textului.
    7) Margareta Eugenia Lahovary (1897-1918), sora preferată a Marthei Bibescu.
    8) Te iubesc mai mult acum (în limba engleză în text).
    9) Alphonse Perruchot, valet francez al familiei Bibescu.
    10) Parafrază la Plîngerile lui Ieremia 2, 12.
    11) Parafrază la Iezechiel 30, 4.
    12) George Lahovary (1884-1892), unicul frate al Marthei Bibescu, mort la 8 ani de febră tifoidă. Îl va evoca în romanul său Le Perroquet vert (1924) sub numele de Alexandr (Sașa).
    13) Aluzie la Ieșirea 12, 22.
    14) Evrei 9, 22.
    15) La Buftea se afla reședința familiei Știrbey.
    16) Versetul 1 din Psalmul 109, citat în Matei 22, 44, Marcu 12, 36 (în următoarele rînduri din Jurnal, Martha Bibescu se gîndește la văduva sărmană care contribuie cu un gologan la vistierie, pomenită în Marcu 12, 42-44) și Luca 20, 42-43.
    17) Constantin C. Dissescu (1854-1932), jurist și om politic conservator, ministrul Cultelor și al Instrucțiunii Publice (1906-1907, 1912-1914).
    18) Mihai-Constantin Brâncoveanu (1875-?), diplomat. A fondat, la Paris, revista La Renaissance latine (1902-1904). Fratele Annei de Noailles.
    19) De la Charles-Louis de Beauvau-Craon.
    20) Grigore Cantacuzino (1872-1930), om politic, ministru, primar al Bucureștilor, germanofil; Alexandrina (Didina) Cantacuzino, născută Palady (1881-1944), președinta Societății Ortodoxe a Femeilor Române.
    21) Deuteronomul 10, 12.
    22) Gustave Schlumberger (1844-1920), bizantinolog și arheolog francez.
    23) Miss Chatfield, zisă Chatty, guvernantă britanică a Valentinei, fiica Marthei Bibescu. Aceasta o va evoca, sub numele de Miss Pitts, în romanul său Izvor, țara sălciilor (Plon, Paris, 1923), tradus în limba română de Anca-Maria Christodorescu (Ed. Compania, București, 2000).
    24) Teroarea: nume dat dictaturii iacobine din timpul Revoluției franceze (august 1792-iulie 1794), cînd se estimează că au fost executate 42 000 de persoane.
    25) Emmanuel Joseph Siey?s, zis abatele Siey?s (1748-1836), om politic francez. Monarhist constituțional, a fost el însuși unul din inspiratorii Terorii în măsura în care susținea că voința generală trebuie să prevaleze asupra formelor constituționale.
    26) Albert d'Amade (1856-?), general francez. Membru al Consiliului Superior de Război (1914), este numit, în noiembrie 1914, în fruntea detașamentului francez care a luat parte la expediția din Dardanele, condusă de englezi.
    27) Remarca Marthei Bibescu e inspirată de folosirea nepotrivită, denotînd infatuare, a verbului prendre pentru a desemna cucerirea unui mare oraș (prendre Paris, prendre Londres); acesta nu poate fi "luat" așa cum "luăm" vaporul sau trenul.