Pentru a doua oar? am petrecut în captivitate zilele de Cr?ciun si începutul noului an 1918. Nici de data asta, ele n-au putut s? fie, pentru noi, prilej de petrecere si de voie bun?.

            In vederea s?rb?torilor ne-am g?sit îns? o preocupare nou?, care ne-a cauzat o mare multumire sufleteasc?. Am adunat o sum? de bani din care s-a cump?rat juc?rii si îmbr?c?minte pentru copiii unor sîrboaice (din Bosnia) întemnitate în alt lag?r apropiat. Peste o sut? de femei din popor dintre cari multe cu copii mici (unii chiar sugaci) au fost aduse aci, ca s? fie pedepsite pentru faptul de r?zvr?tire contra Monarhiei. Dumnezeu stie ce fel de r?zvr?tire au putut s? fac? niste nenorocite de femei ca acestea !?Ele erau îmbr?cate în stamb? sdrentuit? si cu picioarele goale pe vreme de iarn?. Slabe si cu obrazul supt de mizerie si de suferinti, stau mai mult pe afar? decît în bar?cile f?r? ferestre. Copiii ? ofiliti, goi si murdari ? se tineau de fustele mamelor, plîngînd toat? ziua de foame si de frig. In fiecare zi vedeam, din lag?rul nostru, spectacolul acesta sfîsietor de trist.

            De mila lor, am hot?rît s? facem pom de Cr?ciun pentru bietii copii si chiar s?-i îmbr?c?m. Dup? ce s-a obtinut permisiunea de la comandant*, au început preparativele. Sub-locotenentul de atunci, Popescu-Cetate (azi colonel în justitia militar?)**, s-a ocupat îndeosebi cu detaliile. Datorit? calit?tilor lui exceptionale de bun organizator am reusit s? facem tot ce se putea face în asemenea conditiuni.

            In baraca boastr? (care servea ca sal? de mîncare) s-au aranjat***, pe mese, mai multi brazi împodobiti cu lumîn?rele colorate si cu juc?rii. Printre brazii împodobiti erau asezate pachete mlute cu zah?r, ciocolat?, ceai, pesmeti si cutii de conserve cu carne. Fiecare contribuisem cu prisosul din pachetele de la Geneva****. Iar pentru îmbr?c?mintea si ruf?ria mamelor si copiilor, cump?raser?m o bun? cantitate de barchet si de americ?, precum si înc?lt?minte.

            Slujba religioas? f?cut? de preotul nostru (era în ajunul anului nou, pe sear?) ca si cînt?rile traditionale sau melodiile executate de cor si de orchestr?*****, toate au contribuit ca s? ne dea iluzia unei adev?rate s?rb?tori din vremea bun?.

            Cine ar putea s? descrie tabloul misc?tor din clipa în care copilasii ? orbiti de lumini si coplesiti de bucurie ? întindeau mînutele lor slabe si murdare ca s? apuce juc?riile, zah?rul sau ciocolata ?!?Cine ar putea iar?si s? redea, prin vorbe, jalea de care au fost curpinse mamele nenorocite, cînd au v?zut atîtea bun?t?ti aduse pentru ele si pentru copiii lor ?!?

            Cine n-a trecut îns? în viata lui prin st?ri sufletesti ca acestea nu va putea, desigur, s? înteleag? cît de mare poate s? fie satisfactia prilejuit? de asemenea înf?ptuiri !?

            Cel mai nenorocit om din lume este sigur c? g?seste mil? ? la zile mari ? oriunde ar întinde o mîn? de cersetor. Nenorocitele de femei întemnitate acolo, n-aveau nici unde si nici de la cine s? mai cerseasc? mil?. Ele au g?sit-o în sufletul altor nenorociti, f?r? ca s? întind? mîna?

 Note :

*Comandantul lag?rului, maiorul Florian Dumitru, invalid de r?zboi, era român ardelean si avea un frate înrolat în armata român?.

**Popescu-Cetate a condus completele de judecat? ale Tribunalului militar Craiova în procesele (1934 ;1936 ; 1939) în care au fost condamnati Gh. Gheroghiu-Dej, Ana Pauker, Nicolae Ceausescu.

*** Maestrul Arthur Verona, ofiter din rezerva cavaleriei, mobilizat la o coloan? de munitii, a luat schite din scenele impresionante ale retragerii si a continuat s? picteze în Lag?rul de la Sopronyek.

****  ? Crucea Rosie. Sectia prizonieri români ?, Berna-Elvetia.

*****Corul si orchestra au fost constituite si dirijate de sub-locotenentul de rezerv? I. Pistol, institutor din Calafat.