Despre maramuresenii din dreapta Tisei (Ucraina subcarpatica), publicatia noastra a scris in nenumarate rinduri. De fapt, majoritatea textelor aparute despre românii dintr-un Maramures geografic mult mai mare decit cel ramas in "custodia" tariinoastre au fost semnate mai mult de ziaristi, scriitori, istorici aflati... dincoace. Fapt pe undeva firesc! Cei din fosta Uniune Sovietica, neavind voie sa-si foloseasca limba materna in administratie, au avut de trecut un handicap deloc minor: scrierea cucaractere latine, inclusiv accesul de date la propria-le istorie. Iata ca, in sfirsit, primim o carte scrisa, da capo al fine, de un maramuresean ce traieste in Apsa de Jos, regiunea Transcarpatia - dr. Ion M. Botos. Este vorba de un volum in care datele istorice, cele geografice sau care tin de statistica sint adunate sub titlul: Românii din Transcarpatia (Maramuresul istoric),aparuta la Editura Macarie din Tirgoviste, prin bunavointa lui Mihail I. Vlad, mentor al acestei institutii culturale si mare prieten a tot ce inseamna Maramures.


* Cine sint românii din Transcarpatia?

Pentru cei mai putin familiarizati cu istoria Maramuresului Mare (MARAMOROSIENSIS), reproducem citeva date, pe scurt, asa cum sint ele reliefate in carte, dupa viziunea d-lui Ion M. Botos: "Majoritatea românilor din Transcarpatia locuiesc compact indreapta Tisei, in raioanele Teceu: satele Apsa de Jos, Slatina, Topcina, Strimtura; raionul Rahau: satele Biserica Alba, Apsa de Mijloc, Plaiut si Dobric. Aceste sate fac parte din cele mai vechi asezari omenesti din Maramures. Istoriografia rusina,ucraineana, româna afirma ca aici asezarile omenesti au aparut in paleolitic (circa 50.000 de ani in urma).Românii din dreapta Tisei totdeauna au facut parte din Maramures si azi se socotesc ca au ramas sufleteste alaturi de fratii lor din stinga Tisei... prima mentiune documentara aparind la sfirsitul secolului al XII-lea, in anul 1199". Intr-adevar, aceste asezarimaramuresene au fost mereu legate, prin traditii, obiceiuri, cultura, dar mai ales prin limba, cea care este mai puternica decit orice granita. Desi n-au facut parte niciodata din România Mare, ei se numesc cu mindrie, in fata strainilor drept - România Mica.Asa este! De la constructiile inimitabile in lemn, la nume, gindire, ei sint de-ai nostri, chiar daca in alta tara. Intr-un fel paradoxal, dar in Maramuresul din Ucraina, si nu in cel de aici, au aparut Primele texte scrise in limba româna, la Manastirea din Peri(1391). Autorul incearca sa prezinte, dupa datele de care a dispus, un scurt istoric al localitatilor amintite mai sus, recensaminte, procese verbale, credentionale pentru Marea Adunare de la Alba Iulia -1918, care au ramas in istorie doar acte (deziluzii)si nu certitudini unionale. Mai apoi, atestari documentare dupa Diplomele Maramuresene ale lui Ioan Mihaly de Apsa, asa cum au fost ele date de-a lungul istoriei in limba latina, personalitati din dreapta Tisei, tezaure arheologice, harti, steme etc.Nu este de neglijat capitolul privitor la condeierii care au gindit sau gindesc româneste: Grigore Vlad (Apsa de Jos, 1906), Ion Mihalca - Ursanu (Apsa de Jos - pe care Informatia Zilei l-a mai publicat), Ana Filip, o varianta a Mioritei, culeasa de Vasile Borca, si un cintec vechi de la Apsa de Jos, cules de Elena Botos, anul 2002, Baia Mare, de la apsanca Lidia Petrovai (Botos). In sfirsit, o carte care merita a fi lecturata cu folos, cita vreme orice informatie care priveste identitatea noastra ca etnie este un aport la cunoasterea propriului suflet.