Inginerul Mircea Ivănoiu (62 de ani), cel care a construit harta interactivă a României interbelice şi care colaborează în prezent la mai multe astfel de proiecte culturale, a explicat pentru adevarul.ro de ce a ales această perioadă, cât a durat adunarea informaţiilor, dar şi ce separă, potrivit documentelor istorice, România de astăzi de cea a anilor 1930. [...]

R: De unde a pornit ideea unei hărţi interactive?

M.I.: Site-ul [www.memoria.ro, situl mamă al proiectului, N.E.] acumula mărturii ale unor persoane obişnuite din diferite regiuni ale ţării şi majoritatea povesteau despre evenimente din prima tinereţe, când situaţia administrativă sau politică era mult diferită. Pentru cititorii mai tineri parcă se simţea nevoia unei informaţii suplimentare geografice şi istorice (de cadru istoric) şi atunci am avut ideea de a folosi o sursă cunoscută, dar foarte rară, celebra Enciclopedie Gusti. Întâmplător, prin intermediul unui prieten de pe web, am reuşit să o cumpăr de la un anticariat bucureştean. În plus am dat peste un atlas şcolar din acea perioadă şi am scanat hărţile judeţelor din volumul II al Enciclopediei. Soţia mea a introdus la mână toată selecţia făcută asupra textului, la fiecare judeţ. Pentru acest site, pentru partea tehnică, de construcţie lucrăm cu un partener tradiţional din Braşov, Incremental Inc., care totdeauna ne-a înţeles ideile şi, prin competenţă şi implicare, a reuşit să răspundă exact dorinţelor noastre. Accesul în site prin hartă, recunosc că a fost propunerea lor, aşa că la a doua ediţie a site-ului a existat deja, funcţional, proiectul Portretul României Interbelice (nu conţinea decât text).

R: Când a fost urcată prima dată harta interactivă şi care sunt diferenţele dintre modul în care arăta atunci şi acum?

M.I.: Prima hartă interactivă a existat la versiunea R2, prin 2005-2006. Site-ul şi-a făcut greu drum în conştiinţa publică, a avut o perioadă de gestaţie de circa 5 ani. De abia prin 2010 am avut primele semne de recunoaştere la scară mondială, în sensul că a fost trecut pe o listă de site-uri româneşti reprezentative, care circula pe web şi a fost apreciat, în primul rând de cititorii români din străinătate.

Actualul aspect al subsite-ului Portretul României Interbelice are în plus partea de audio-video şi interfaţa de autoadministrare, dar aşa cum arată el este o zonă în permanenţă creştere, practic cu dezvoltare infinită şi rezultat al conlucrării cu multe surse particulare sau oficiale. Ideea de „complicare” a informaţiei cu imagini şi sunet a venit tocmai din dorinţa de a câştiga principalul beneficiar al site-ului, valuri succesive ale noilor generaţii, pentru care lectura unui text sec nu mai prezintă suficientă atractivitate.

R: Care este scopul  hărţii? Este folosit şi în scop didactic?

M.I.: Harta este numai poarta de intrare...Rolul primordial al acestei „hărţi” este acela de a aduce împreună, informaţie istorică şi geografică utilă în înţelegerea textelor de istorie orală. Acest „instrument” al nostru nu are ariditatea paginilor de manual şi sper ca, tocmai de aceea, să se infiltreze în mintea şi obiceiurile tinerilor care vor să ştie.

În plus, cunoştinţele transferate creează mai degrabă o atmosferă, dau un sentiment al cunoaşterii, aproape o imersie în epocă. Oficial, nu există o utilizare regulată şi dirijată a acestui site educativ. Sper ca să existe utilizări sporadice, sub impulsul presiunilor care schimbă paradigma educaţiei, dar trebuie să avem şansa de ne întâlni cu profesori cu vocaţie, care vor să facă efortul de imaginaţie şi să introducă în bibliografia cursului lor asemenea adrese. Personal, am avut câteva întâlniri întâmplătoare cu elevi mici (curs gimnazial spre final) şi am îndrăznit să le propun să facă nişte prezentări în Power Point pentru orele de istorie privind Primul Război Mondial în România, utilizând ilustraţia găsită la judeţele Putna şi Bacău. Încă nu am un feed-back.

Citeste mai mult: adev.ro/ml3odu