Tema emigrației și a exilului rămâne o temă actuală care se cere dezbătută în cultura românească. Consecințele valurilor de emigrație ale secolului XX operează încă. Li se alătură, de neignorat, tema stringentă a migrației forței de muncă. Fluviul Alfeu sau despre exil și întoarceri marchează, în viziunea la care subscriu, un îndemn la examinarea întoarcerilor din exil sau emigrație, cu potențialul lor de dăruire și creștere. Înainte de anul 1989, întoarcerile prin emisiuni sau publicații au fost semn de neuitare și modalitate de a fi utili celor de acasă, prin informare trează cu privire la ce se întâmpla în lume sau în exilul românesc. După 1989, întoarcerile în România, cu vorba, cu gândul sau cu fapta, au fost încercări de a acționa intelectual împreună, descoperind modurile în care experiența dobândită prin emigrare sau exil se poate vărsa în efortul de înțelegere și depășire al întregii societăți românești. Proiectele, care s-au îndesit în interviuri sau în eseuri, și nu lipsiseră în fapt încă de la început, sunt proiecte în care cred, astăzi, la fel ca atunci când le-am pus pe hârtie. Trecute prin filtrul experiențelor din România, ele ar putea contribui, nădăjduiesc, la limpeziri necesare.
  
Sanda Golopenția



SANDA GOLOPENȚIA
 
            Profesor emerit la Brown University din Providence (SUA), Sanda Golopenția se numără printre figurile intelectuale cele mai importante ale exilului românesc, cu contribuţii notabile în domeniul lingvisticii, semioticii literare, antropologiei şi sociologiei. După absolvirea Facultăţii de Filologie a Universității din București în 1961,  obţine titlul de doctor al aceleiași universități în 1969. Între 1961 și 1980 lucrează în cadrul Institutului de Folclor, al Centrului de Fonetică și al Institutului de cercetări etnologice și dialectologice şi predă cursuri de lingvistică și semiotică la Universitatea din București. În 1980 emigrează în SUA, iar un an mai târziu este profesor la departamentul de Studii Franceze de la Brown University din Providence, cursurile sale fiind axate aici pe pragmatica teatrală. Pe lângă cele 20 de volume de autor şi cele peste 200 de articole apărute în reviste internaţionale prestigioase, a mai coordonat şi editat 19 volume ce au în general ca temă Școala Sociologică de la București, un loc aparte ocupându-l lucrările părinţilor ei, sociologii Anton Golopenţia şi Ştefania Cristescu-Golopenţia.
 
            Distincții: Premiul Fundației Culturale Române pe anul 2000; Premiul Fundației Gheorghe Ursu (2002) și Premiul Fundației Copy.Ro (2002) pentru editarea volumului Anton Golopenția, Ultima carte; Premiul „Punctul 12 al Proclamației de la Timișoara pentru anul 2007”; Diploma „Meritul Academic” (2008). Doctor Honoris Causa (Universitatea de Nord, Baia Mare, 2007; Universitatea de Vest, Timișoara, 2014, Universitatea „Apollonia”, Iași, 2017). Cercetător asociat la Laboratoire Lettres, Langages et Arts și membru inițiator al proiectului electronic DRAMA (Universitatea Toulouse-le-Mirail).
            Dintre lucrările publicate amintim: Sintaxa transformațională a limbii române (cu E. Vasiliu), București, Editura Academiei, 1968; Current Trends in Romanian Linguistics (cu Al. Rosetti), București, Editura Academiei, 1978; The Transformational Syntax of Romanian (cu E. Vasiliu), Bucureşti, Editura Academiei, The Hague–Paris, Mouton, 1972; Les voies de la pragmatique, Stanford, Anma Libri, 1988; Voir les didascalies (cu Monique Martinez), Toulouse–Paris, CRIC–Ophrys, 1994; Cartea plecării, București, Editura Univers, 1995; Les propos spectacle. Études de pragmatique théâtrale, New York, Washington D.C., Baltimore, Peter Lang, 1996; America America, București, Editura Fundației Culturale Române, 1996; Desire Machines. A Romanian Love Charms Database, Bucureşti, Editura Fundației Culturale Române, 1998; Vămile grave, București, Univers, 1999; Intermemoria — Studii de pragmatică și antropologie, Cluj, Dacia, 2001; Chemarea mâinilor negative, București, Cartea Românească, 2002; Learn To Sing, My Mother Said. Songs of the Women of Breb/Hori de femei din Breb, Baia Mare, Editura Ethnologica, 2004; Limba descântecelor românești, București, Editura Academiei Române, 2007; Emigranții Carter, București, Paideia, 2008; Viața noastră cea de toate zilele, București, Curtea Veche, 2009; Româna globală, București, Fundația Culturală Secolul 21, 2009; Hacia une nueva definición de las didascalías, Madrid, ÑAQUE Editora, 2010; Arhipelagul gustian. Contribuții la istoria Școlii Sociologice de la București, București, Editura Enciclopedică, 2016; Structuri, sisteme, transformări. Studii de lingvistică și poetică, București, Editura Academiei, 2016; Constantin Brăiloiu sau despre globalizarea etnomuzicologiei, București, Spandugino, 2016.
 
 
Despre Editura Spandugino
 
Editura Spandugino, fondată în 2008, promovează un model cultural al calității. Ne-am propus să acordăm importanță și să dăm amploarea cuvenită instituției mentoratului, a dialogului și a recuperării memoriei.  Viziunea noastră este strâns legată de convingerea că fără înțelepciunea provenită din experiență, fără modele, fără consolidarea unui țesut bazat pe valori profund umane între indivizi și fără o cultură a dialogului, nicio comunitate nu poate să supraviețuiască. Pariul nostru este accesul spre universalitate și ieșirea din limitele particularului, prin îndepărtarea prejudecăților și a barierelor culturale de orice fel. În politica noastră editorială de promovare a cărților și autorilor, ținem mult la prezența autorilor în cadrul protocolului de lansare a cărților, conștienți fiind de cât de mult avem de învățat unii de la alții.