Mai întâi si întâi puteti sa-mi spuneti când ati venit în Brasov. Am înteles ca nu v-ati nascut aici.

Nu, sunt nascut în comuna Razboieni, judetul Alba. Daca...poate stiti pe unde vine, lânga Ocna Muresului, unde-i un nod de cale ferata, unde se desparte linia principala spre Tg. Mures. În '930. De mic copil am plecat din satul natal, parintii s-au stabilit în Ludus, unde tatal meu a întemeiat o fabrica de drojdie, de panificatie, care a functionat un timp... pâna când a fost... Adica cu întrerupere în timpu' razboiului, fiinc-am avut de suferit de în timpu' razboiului, ca s-au dat lupte grele pe-acolo. De remarcat ca Ludusu' i-aproape de Oarba de Mures. Si pe urma s-o dat lupte grele si pe la Ludus, si pe la Turda, pân-o cazut Cluju'. Dupa razboi, tatal meu în vârsta de cinzeci de ani si-a reluat activitatea, cu mai putin elan decât în tinerete, dar fabrica a mai mers pâna la nationalizare....

Cum a fost la nationalizare, va mai aduceti aminte ? Câti ani aveati atunci ?

Atunci aveam optsprezece ani, a fost în '48.

Puteti sa-mi povestiti ce s-a întîmplat atunci, cum a fost toata istoria asta ?

Eram în Bucuresti unde urmam înca liceul, eram în clasa a saptea de liceu, de tip vechi, în...în ultimul an de liceu. Si eram la unchiu-meu si la matusa-mea în Bucuresti, unde eram gazduit ca... acolo am urmat dupa razboi si-am terminat liceul la Gheorghe Lazar din Bucuresti. Si deodata primim un telefon ca s-a prezenta... ca vorbeste noul director al fabricii si c-a fost nationalizaaat. Si tata meu a avut de suferit, a fost ridicat si purtat pe la Securitate, a fost anchetat, dar n-a tinut prea multa vreme ca dupa vreo câteva saptamâni a fost eliberat. S-a nationalizat si locuinta, si-a ramas fara domiciliu. Tatal meu a-nceput cu peregrinarile lui, sa faca ce stie...

Da' pe ce motiv ? Ce i-au spus atuncea când l-au...

A fost exploatator. Da. Si-a trebuit sa-mi ascund originea sociala, am trecut prin doua exmatriculari din facultate.

Unde ati facut facultatea ?

Am început la Institutul Industriei Alimentare, care pe-atunci era în Bucuresti. Industria alimentara se anunta asa, de mare viitor, si chiar este si acum. Si asta a fost în '951, deci acum cinzeci de ani.

Cum s-a întâmplat atunci ? Când au venit si v-au spus ca va exmatriculeaza, cum a fost ? Care era atmosfera, ce parere aveau colegii despre...

Colegii au regretat mult cele ce mi s-au întâmplat, dar era acolo un responsabil de cadre care fusese pe la Tg. Mures si nu stiu cum, îl cunostea pe tata si... dupa unele cercetari, nu stiu cât o fi...cât s-o fi interesat, m-a filat. C-am declarat ca era... tatal meu se ocupa cu agricultura. Dar nu numai cu agricultura se ocupa, ci si cu industria. Si de-icea a fost toata nenorocirea. Si pe urma am prevazut ce mi s-a-ntâmplat, si tata era tare contra regimului. Si dupa multi ani îmi dau seama cum ar fi trebuit sa procedez, dar...

Ati fi putut sa nu spuneti ? Ar fi mers asa ?

Probabil [depinde] si cu cine ai avut de-a face, dar trebuia sa fiu mai activ pe linie comunista, sa... sa fi acceptat propunerea pentru studiu în URSS, sa fi facut politica, fiindca vad, astazi, fostii comunisti au pensii grase, dupa salariile pe care le-au avut si...si...

Erati un student bun înseamna, daca v-au facut propunerea. Sau nu era numai chestia de învatatura ?

Da, da, era, daca mi-am ascuns originea sociala... Adica eu trebuia... probabil ca daca l-as fi renegat pe tatal meu, sa fi spus ca n-am de-a face .. nu vreau sa am de-a face cu tata si ma despart de el si ma duc în URSS...poate ca as fi gasit întelegere la aceste...Dar familia s-ar fi opus cu vehementa si tata ar fi fost foarte afectat de aceasta atitudine pe care as fi adoptat-o. Dar a trecut si asta...Si-ntre timp au urmat cinci ani de întrerupere, în care timp am fost si angajat la o intreprindere de constructii, ca s-a construit uzina de silicox de la Calan, am fost încorporat în armata la detasamentele de munca, cu întreruperi, si serviciul militar s-a... s-a prelungit în patru ani. Am început în '52 si-n '56 am fost lasat la vatra cu limita de vârsta de la Directia Generala a Serviciului Muncii, de la... N-ati auzit de DGSM ? Era o armata de constructori, care construiau obiective industriale si locuinte... construiau socialismul cum s-ar spune. Si depindea de Ministerul Constructiilor. Se zicea ca DGSM înseamna degeaba se munceste. Da' nu era întotdeauna asa. Depinde în ce situatie cadeai, daca erai asa la un loc unde se platea bine, aveai posibilitatea sa te califici... Da' io n-am dat aceasta importanta, am zis ca daca erai într-o facultate n-ai nevoie de meserie, pe când acuma recunosc ca mi-ar prinde foarte bine, când toate prestatiile sunt atât de scumpe, daca le faci singur e altceva. Dar...sunt un antitalent [râde], nu prea am dexteritate la îndeletniciri manuale. Din pacate. Probabil ca unele meserii le-as fi putut învata, dar nu mi-am dat seama din timp.

Spuneati ca ati fost exmatriculat de doua ori din facultate . A doua oara cum s-a întîmplat ?

A doua oara de la Cluj. Dupa ce-am fost lasat la vatra în '956 cu limita de vârsta, am fost primit direct în anul trei la Facultatea de Chimie din Cluj, cu examene de diferenta. Si-n Cluj am terminat facultatea în 1959, si-n iarna, asta înainte de a pregati... adica-n primavara era chiar... înainte de a pregati examenul de diploma, am fost exmatriculat a doua oara. Si iarasi am mai întârziat un an...

Dar atunci pe ce motiv ?

Tot asa, cu originea sociala. Da'...dar prima data am fost acuzat ca n-am declarat de la început si a doua oara am declarat, si totusi rezultatul a fost acelasi.

Deci în clipa în care v-ati reînscris la facultate la Cluj ati declarat...

Da, am declarat originea sociala. Si rezultatu' a fost acelasi [exclamatie]. Deci depinde si cu oamenii cu care ai de-a face, si cum interpreteaza anumite situatii. Si uite ca pentru a doua oara am fost... Si asta m-a lovit crunt. Am pierdut orice încredere în a mai realiza ceva, am fost angajat si ca muncitor necalificat pe santierele din Bucuresti, si-n '60 mi-am trecut examenul de diploma, pe-atuncea lucram la Institutul de Cercetari în Constructii, ca tehnician. În Bucuresti, la INCERC. Si tot asa... am avansat încetu' cu încetu'. De felul meu am fost asa, mai timid, mai..., n-am fost destul de combativ, asa ca sa-mi impun punctul de vedere, si asta m-a marginalizat în toata perioada mea de activitate. Si în 1962, având un bilet de odihna la...la Borsec, am... am cunoscut pe viitoarea mea sotie care era acolo la un tratatment, si pâna la urma ne-am casatorit.

Dar cu tatal dvs. ce s-a întâmplat dupa nationalizare ? Adica dupa ce i-au luat fabrica, el ce-a facut ?

Lucra ca muncitor pe la poduri si podete de cale ferata, dup-aceea a ajuns achizitor ADAS, când a mai înaintat în vârsta nu mai putea munci, mai vindea din ce avea, si asa s-a încurcat cu situatia pâna când s-a îmbolnavit de prostata, a facut un cancer si în februarie 1969 a decedat. N-am... nu i-au dat nici o despagubire. Acuma s-ar mai despagubi casele nationalizate, da' nu ma mai intereseaza. Daca mi-ar da fabrica-napoi, dom'le, n-am...n-am ce face cu ea, nu sunt pregatit pentru asa ceva si am vârsta-naintata. Ce sa mai fac acuma cu ea ? Asta este. Dac-ar fi venit mai devreme, ar fi fost altceva, decât asa, în asociatie cu cineva care sa ma-ntretina...

Dar el n-a fost avertizat deloc înainte, n-a prevazut ce s-ar putea întîmpla, sa-si ia niste masuri de siguranta ?

Nu. Ar fi fost unele semne, da' tatal meu asa a fost un visator, mai spera ca vin americanii, ca nu stiu ce, ca sa se schimbe, da' nu...nu... n-avea sa se schimbe. Si era convins ca situatia de-atuncea nu putea sa dureze, ca era prea nenaturala, prea împotriva firii, prea calca în picioare toate nazuintele omenesti, asa, ale unui om de afaceri, si banuia ca nu putea sa dainuiasca. Si-ntr-adevar, n-a dainuit mult din punct de vedere istoric, da, ca...dar în viata unui om perioada aceea a fost îndelungata. Patruzeci si cinci de ani [exclamatie]. E mult. Când am intrat în comunism eram adolescent, si-am iesit pensionar. Când ...primele cereri le adresam cu ,,domnule", si, înainte de-a termina liceul, prima cerere am adresat-o cu ,,tovarase", si-n timpu' serviciului de patruscinci de ani si student, si-n serviciu, toate cererile le adresam cu ,, tovarase". si numai cererea de pensionare am adresat-o din nou cu ,,domnule", în 1990. Deci va dati seama prin ce perioada am trecut [exclamatie]. Si asta m-a afectat mult. Ce pot sa mai spun? Sotia era foarte razbatatoare, foarte energica, se trage dintr-o familie de tarani si a fost obligata sa munceasca de mica, din scoala primara. Si era foarte energica, foarte razbatatoare, foarte inventiva si-asa mai departe. Dar nu ne-am potrivit la fire. În tinerete-a mai mers cum a mai mers, da' la batrânete, când m-am bolnavit de ulcer varicos, n-am mai putut sta-n picioare si sotia m-a blamat, ca nu vreau sa muncesc, ca nu stiu ce, si de-atuncea a început sa mearga prost si sa scandaleasca si... Prea s-a angajat în multe deodata pe care nu le-a putut duce si nu le-a putut chivernisi cum trebuie, si nu prea am realizat mare lucru din toata gospodaria. Desi s-a ocupat si de apicultura, si de-agricultura, a fost si bibliotecara... si înainte-a fost si-n învatamânt, educatoare si învatatoare, asta prin anii cinzeci si ceva. A suferit un accident, era sa se-nece într-un torent, într-o viitura, care i-a zdruncinat mult sanatatea, si a suferit cu tiroida mult, cu nervii, în sfârsit...

Cum era în învatamânt pe vremea aceea, n-a avut probleme ?

Ba a cam avut, numa' c-a stiut sa se descurce. Daca munceai si daca se vedea rezultatele, oriunde-ai fi, esti apreciata. Daca realizezi...

Ma gîndesc ca erau probleme, adica li se cereau anumite lucruri, sa-i învete pe copii...

Da, da, dar... Tatal ei, viitorul meu socru, a fost declarat chiabur. I-au confiscat averea, a fost si-nchis...

Unde-a fost închis ?

Pe la Fagaras. Asta înainte de-a ne cunoaste. Când ne-am cunoscut si-am mers prima data în satul ei natal, Boholt, la 14 km de Fagaras, mi-am dat seama ca acolo a fost odata o gospodarie bine pusa la punct, dar ca stapânii au îmbatrânit si n-o mai puteau duce. Si de-atuncea mereu a decazut, era si normal. Ei, da' sotia nu se-mpaca cu ideea asta, mai ales ca acuma noi am ajuns aproximativ la aceeasi vârsta. Deci e clar ca nu putem scoate din glod, din... si ca ne împotmolim din ce în ce, ma rog, pân-o sa ne înecam de-a binelea...ne-am si înecat. Ce mai [exclamatie].

Dupa ce i-au luat - presupun ca i-au luat pamântul atunci - cum si l-au...

Au ramas numai cu curtea si cu casa si acolo îsi faceau gradina, cultivau... Cât au putut... N-au mai putut tine nici vite, de unde aveau atîtea animale, aveau si cai, si vite cornute, vaci cu lapte, laptarie, cîrciuma, masina de treier, de toate, tot ce se putea imagina. Socru-miu, adica tatal ei, fiind foarte inventiv, s-a ocupat de tot, da' n-a mai mers de la un moment dat.

N-a mai mers, sau n-a mai mers ca nu le-a mai avut ?

Nu le-a mai avut, si-au fost altii care-au devastat tot si-au distrus, ca de la chiaburi trebuie confiscat....trebuie... A fost perioada asta de prigoana , de... A fost foarte greu.

Ea-si aminteste, v-a povestit vreodata despre chestia asta ?

Da, mi-a povestit, si mi-aduc aminte si eu, ca eram destul de mare. În anii '50 era foarte greu.
Si în sfârsit în '60 sunt reprimit din nou si-mi dau examenul de diploma. Tatal meu m-a determinat sa refuz repartizarea la Lugoj, în învatamânt, unde...banuiesc ca m-as fi realizat mai bine, da' cine stie ce-ar fi fost. Si cu timpul, prin casatorie am ajuns la Brasov, am lucrat în industria laptelui.

Când ati venit în Brasov ?

În '68.

Si cum era Brasovul atunci ? Ce-ati gasit aici când ati venit ?

Sotia a avut o camera si a construit acolo prin supraetajare un apartament, si-acolo am venit si eu si... Orasul era bine gospodarit, bine vazut, si-a mers bine [exclamatie] Era pe timpul lui Gheorghiu-Dej. Si-n timpul lui Ceausescu, da' la-nceput a mers bine, pân-asa, catre '75, asa ceva. Din '75 încoace a-nceput sa decada. Cam de când s-a implicat tovarasa Ceausescu în politica. Cam de pe-atuncea a început sa mearga treburile prost, sa scârtâie asa-zis pe româneste. Si de-atuncea din ce în ce mai rau a fost, pâna la Revolutie.

Sotia cum de s-a hotarât sa vina în Brasov, adica cum de v-ati hotarât, împreuna?

Nu stiu, la-nceput a spus ca nu-i prieste clima de cîmpie si-atuncea am zis ca... Eu nu aveam locuinta personala în Bucuresti, care era oras închis.

Ce-nseamna oras închis ?

Oras închis înseamna ca nu te puteai stabili în oras decât în situatii speciale, ori din necesitati speciale de productie, pe linie politica cumva asa, sau prin casatorie, dar daca ai pe cineva în orasu' acela si îti însotesti sotul sau sotia... În situatii speciale.

Cât a durat asta ?

Nu stiu exact cât, da-ntr-un timp mai orice oras mai acatarii era închis, si erau enumerate într-o... în ziar, începând cu Aradu' si terminând cu Târgu Muresu', în ordine alfabetica. Erau tot orase închise. Si-asa. Nu te puteai stabili, pentru ca erau suprapopulate, si fiecare ar fi tras la oras probabil. Si ca sa nu ramâna descoperit sectoru' rural, s-a recurs la aceasta metoda. S-am venit totusi în industria laptelui, unde-am stat pâna prin '73, în domeniul industriei alimentare, dup-aceea m-am transferat la Rîsnov, la cercetari în chimie si în '90, primavara, de-acolo m-am pensionat...Deci sunt pensionar de unsprezece ani si jumatate. Tot mai greu a mers . [Tacere prelungita] În momentul de fata situatia-i foarte dificila.. Sotia sufera de diabet, e bolnava, nu stiu cât o sa mai reziste, io singur iar nu ma pot ajuta, decât prin asistenta sociala, cu care sotia nu-i de acord...Ea-i... merge-asa, dupa niste prejudecati perimate, de pe vremea când batrânii stateau cu copiii si sfârseau în gospodaria pe care-au întemeiat-o si-o lasau mostenire copiilor. Da' acuma-i alta situatia. Batrânii încurca tot mai mult, copiii se duc, umbla-ncoace-ncolo, viata-i mai trepidanta, mai stresanta, mai... Si-asa ca înfiintarea caminelor de batrâni e oarecum binevenita. Desi si asta-i dificila, ca trebuie subventionata si...

Înteleg ca sotia a ramas cu copiii.

Nu avem copii, a pierdut o sarcina, si-am ramas asa. N-avem, pai dac-am avea copii, or ar fi fost peste hotare, or ne-ar neglija, cine stie [exclamatie] . Poate ca ne-ar si ajuta, sa poate si asta, dar poti sa garantezi, când vezi atâtea situatii mai mult sau mai putin asemanatoare... Am mostenit de la mama o bogata colectie filatelica, dar trebui s-o aranjez si nu ma pricep la filatelie. M-as putea asocia cu cineva, da' mi-e cam teama de frustrare.

Nu mi-ati povestit nimic despre mama dvs. Tatal am înteles ca a fost industrias, dar mama ?

Mama mea a fost unguroaica, nascuta în actuala Cehie, la Satroio Uihei, la 11 februarie 1900. Deci de-odata cu secolul trecut. Si a trait pâna în 1985. Se tragea dintr-o familie care scapatase la un moment dat. Tatal ei - Karsa Eleme. Acest nume, Karsa, e de origina turca. Mi-a spus odata ca dupa bunicu' ei suntem turci, dar la-nceput nu mi-a venit sa cred, am zis ca mama a trecut de 80 de ani, cam încurca treburile. Pentru ca dupa Revolutie, dupa ce mama a decedat, asa, prin oras, sa surprind la un butic aruncata o cutie scoas-afara pe care scria Karsa. Si când o-nvîrtesc, inscriptii turceeesti. În ea au fost biscuiti si veneau din Turcia. Karsa, cu ka. Si zic, uite, dom'le, ca pe undeva mama a avut dreptate. Deci într-adevar ne tragem din turci.

Cum a ajuns ea în România ?

Dupa destramarea imperiului austro-ungar, dupa primul razboi mondial, parintii ei sau rudele ei, nu stiu cine, a cumparat, dupa razboi, niste pamânt. Si cumva a ajuns acolo, si acolo l-a cunoscut pe tata, care a fost un taran parvenit. Adica asa, avea...era plin de initiativa, foarte razbatator si autodidact, si-a reusit sa sa smulga de la coarnele plugului si de la coada vacii si... si-a-ntreprins multe actiuni pe cont propriu. Fiind în slujba Cailor Ferate, asta l-a scutit de armata si de razboi în timpul primului razboi mondial. Dupa aceea s-a ocupat cu comertul, cu afacerile, pâna când a-ntemeiat fabrica de drojdie, în perioada crizelor economice din '929-'33. Si-o fost o fabrica de spirt din Ludus a unui baron, Banfi, a cumparat-o nu stiu cum si sub ce forma, s-a transformat-o-n fabrica de drojdie pe care a pus-o-n functiune, si despre care v-am spus c-a fost nationalizata în '48 . Si ...Tata a ramas orfan de tata înca de copil, din '907. Anu' asta n-are de-a face cu revolutia din Muntenia, c-asta a fost în Ardeal. Însa bunicu' meu suferea de inima dupa cât am auzit s-a facut un stop cardiac, la munca câmpului probabil si s-o terminat. Si el fiind singurul copil de parte barbateasca, a luat postul de cap de familie fiind înca prea... înca copil. A trebuit sa duca greul, si-a sacrificat copilaria pentru binele familiei si el a tinut ca macar noi sa avem parte de copilarie. Si-a trecut de cealalta extremitate, ne-a scutit de orice grija, de orice, numa' sa fim liberi si sa facem ce vrem. Si ceea ce n-a facut bine, da' n-aveai cui sa spui. Si n-aveam voie la nici o initiativa, si-am crescut asa. Mama din punct de vedere pedagogic a fost o nulitate, trebuie sa recunosc acest lucru, desi a facut... desi a urmat Scoala comerciala, a fost o foarte buna steno-dactilografa, a lucrat prin nu stiu ce intreprindere, pe la Vinea...sau de pe la ... în Imperiul austro-ungar nu stiu unde, pâna când s-a stabilit în Razboieni. Si probabil ca prin casatorie tata spera sa colaboreze în întreprinderea pe care vroia sa faca. Au colaborat ceva, dar nu cine stie ce. Mama a fost în cea mai mare parte casnica, nu credea în... în puterea educatiei, si pe aceasta tema m-am contrazis cu mama, dar am renuntat s-o mai conving fiinca nu-i mai folosea aceasta convingere. Aceasta i-ar fi folosit când mama avea treizeci de ani, nu când eu aveam treizeci de ani. [Râde]. Asa ca asa a ramas pâna la urma. Si asta-i. În copilarie am suferit de scarlatina, parintii erau sa ma piarda, si-n refacere m-au pus asa pe-un regim de crutare si de supraalimentatie, ceea ce iar a fost o greseala [exclamatie]. Trebuia sa duc o viata mai activa, sa se bazeze pe gimnastica, pe sport, pe antrenament, da'... Si de-asta am plecat asa cu complexe, mi-era frica sa ma joc cu mingea, în jocurile colective mi-era frica s-atac adversarul [râde] si asta mi-a afectat mult... mi-a influentat viata, mi-a facut asa o fire retrasa, mai putin combativa, cum am recunoscut la început, si cred ca si asta o fi o explicatie.

Scoala primara unde ati facut-o ?

Scoala primara am facut-o în Ludus, care pe-atuncea era comuna, un an la Cluj, dar a venit Dictatu' de la Viena si iar am revenit la Ludus, dup-aceea... La Cluj locuia matusa mea, sora tatei, si am stat acolo în gazda cât am urmat clasa a treia primara, în anul scolar 1939-1940. Pe-atuncea izbucnise deja razboiu' si era...

Cum era atmosfera în Cluj ?

Nu pot sa-mi dau bine seama, dar erau framîntari mari, în anul acela a fost asasinat Armand Calinescu, în toamna lui septembrie, am auzit la radio, mereu se discuta de razboi... Când faceam mofturi la mâncare ne-ameninta tata... ne-amenintau parintii, sa vedeti voi cum... c-o sa vina Hitler si Mussolini, si-atunci o sa vedeti, ba, voi ce-o sa mâncati [exclamatie]. Eu auzisem de Hitler, doar ca nu stiam cine-i Mussolini [râde], întelegeti, pe urma am aflat cine-i Mussolini [râde]. Dup-aceea a venit miscarea legionara, toata ziua cântam ,, Garda si capitanul". Dupa rebeliune s-a terminat cu ei.

Cântati în scoala ?!

Oo, sigur, pâna când a fost interzis. Dupa rebeliune am terminat cu ei, ce mai, Antonescu i-a desfiintat si s-a terminat.

Pai erati în clasa a treia, cum, cîntati la scoala , învatati cântece despre legionari?

Ei, pai copiii prind repede, imediat prind copiii [exclamatie].

A, învatati de pe strada !

De pe straada, nu, nu în scoala, nu în scoala , nu... de-aicea aveam... Deci... Am si cunoscut legionari, era antisemitismu' atuncea la moda. Stiu ca le luau pravaliile, la evrei, si erau persecutati. Da' dupa rebeliune s-au mai potolit, Antonescu i-a desfiintat, si am intrat în razboiu' cu URSS-u', acuma saizeci de ani...

Cum vorbeau oamenii despre Antonescu, ce spuneau, c-a facut bine, c-a facut rau ? Care era... ca acuma sunt tot felul de discutii, dar atunci, ce spuneau oamenii?

Parerea mea e ca a trecut prin împrejurari foarte dificile, a fost o conjuctura politica foarte grea. De dupa razboi, dupa primu' razboi mondial, au urmat douazeci de ani de tensiune diplomatica. Chiar asa se intituleaza o carte de Génevieve Taboui, care a trait toate culisele diplomatiei interbelice. Daca gasiti cartea e bine s-o cititi, Genevieve Taboui, o femeie. [Îmi dicteaza] T-a-b-o-u-i, asa. Si acolo descrie toate etapele discutiilor politice între cele doua parti, Germania fascista, unde Hitler pusese mâna pe putere din '33, si pe de alta parte erau puterile occidentale, Franta si Anglia, care erau cam... cam debusolati. Prea mult... prea multa încredere aveau în Tratatu' de la Versailles si-n Liga natiunilor, care s-a dovedit pâna la urma ineficienta, si Hitler, instalând dictatura, a trecut peste toate, a calcat în picioare toate conventiile sub ochii lor si pân' la urma le-a dejucat toate planurile diplomatice si astea, a intrat în razboi. Abia când premieru' Marii Britanii a fost înlocuit, venind Churchill în locu' lui Chamberlain, s-a schimbat situatia, Churchill a fost un clarvazator si-a stiut ce face. Or, la data aceea, România nu putea ramâne singura si...si-a trebuit sa se alieze cu cei care stiu ce vor. Si la data aceea, acestia au fost nemtii, germanii, care-au stiut ce vor. Pe când francezii si englezii cam... o cam scaldau cu diplomatia. Si-asta pâna ce-a-nceput razboiul. Si dupa ce-a-nceput razboiul, Antonescu, intrat în hora, a trebuit sa joace, n-avea-ncotro. Cel putin asa vad eu. Binenteles ca politologii si cei mai în vârsta care-au studiat mai în amanuntime sunt mai competenti în aceasta apreciere. Asta-i aprecierea mea, ca n-avea-ncotro [exclamatie]. Si-asta a fost fatalitatea. Nu putea rezista împotriva colosului sovietic. Si Hitler si-a închipuit ca se poate bate cu toata lumea si nu prea a fost el destul de priceput în problema. De pilda marea lui greseala a fost ca a expulzat savantii care se ocupau de energia atomica si care s-au concentrat în America. Nici Einstein n-a facut exceptie, si-a fost expulzat, si dupa el s-au dus toti, Fermi de la Roma, care era deja laureat al premiului Nobel, si toti s-au concentrat în Statele Unite. Si nemtii s-ocupau ei de arma atomica, de captarea energiei nucleare, dar si-au dat seama la un moment dat ca nu mai pot termina în timp util, si toata ideea a fost parasita. În care timp în America s-a creat bomba atomica, sub acea pleiada de savanti în mare parte proveniti din Europa, si asfel s-a realizat prima pila de catre Fermi în 1942 si prima bomba atomica în '45, care-a fost aruncata asupra Hiroshimei. Se vede ca Hitler s-a priceput la arma atomica cam cât Napoleon la masina cu aburi [exclamatie] [Râde]. Din fericire poate c-asa a fost. Iar pe savantii ramasi, cum a fost Max Planck... Aaa, Heisenberg s-a refugiat în Danemarca si acolo si-a continuat cercetarile pâna când englezii au ocupat Danemarca si l-au prins pe Heisenberg si l-au dus cu escorta, c-un avion special la Londra, unde-a stat de vorba cu savantii englezi care si-au dat seama care-i situatia. Si a fost...l-au trimis retur la Copenhaga ca sa-si vada de cercetarile lui, c-acolo era locul unui savant de talia lui Heisenberg [râde].

Dar de ce asteptau românii asa de tare americanii ?

Sa-i salveze de rusi, de... ca se instalase dictatura comunista, era...

Asta stiu, dar de ce erau ei asa de încrezatori în americani ? Care era explicatia?

Ca sa scape de rusi, de...asta e. Ca expropriase totul, totul sub patronajul statului, lupta de clasa, era o clasa pe care se tragea tare... Dupa parerea mea ei au vrut sa-ntemeieze o noua agricultura înlaturând clasa cea mai capabila si cea mai... pe cei mai buni gospodari, pe chiaburi. Si s-au sprijinit pe o taranime care era mai neputincioasa. Chiar era lozinca asta, când faceam armata, se tineau lectii politice, despre lupta de clasa. Si se zicea asa : ne sprijinim pe taranimea saraca - care era dupa parerea mea neputincioasa si lipsita de mijloace, cei care erau împinsi la marginea clasei taranesti, cei mai marginalizati tarani - strîngem legaturile cu taranimea mijlocasa - ei, aicea mai era ceva - si reprimam chiaburimeaaa - care primisera porecla de ,,buni gospodari".

Asta era porecla ?!

Da, da, da [exclamatie]. Chiar ...prin '55-'56 circula o gluma, mai, acuma nu mai zicem chiaburi, zicem cei mai buni [nu se întelege]... acuma le zice buni gospodari. Si asta mi-a dat de gândit. [Tacere prelungita]. Dupa parerea mea si atitudinea lor fata de religie din punctu' lor de vedere a fost complet gresita. Nu trebuiau sa reprime credinta, ca asta costa mult. Si-o dovedeste istoria, romanii au lasat popoarele cucerite în credinta lor, si-asta o stim chiar în Palestina, evreii îsi vedeau de religia lor, de s-au potrivit lui Iisus din Nazaret... Turcii, pe timpul Imperiului otoman, când era un domnitor valah sau moldav, când primea firmanul de domnie, trecea pe la biserica crestina, în Constantinopol, pe la Tarigrad. Deci nu-i poti desfiinta.[exclamatie]. Chiar si englezii în imperiul lor colonial, popoarele primitive îsi vedeau de tabuurile lor. Deci, dupa mine, educatia pe care o preconizau comunistii nu trebuia sa fi fost ateist-stiintifica, în interesu' lor, ci panteist-stiintifica. Ei nu trebuiau sa caute prin ce se deosebeste doctrina comunista de doctrina biblica, ci dimpotriva, prin ce se aseamana [exclamatie]. Trebuiau sa-i caute punctele comune de care sa se foloseasca [exclamatie]. Si prin asta au gresit mult. Asta-i parerea mea.

Da, dar activistii în genere erau oameni cu pregatire... nu prea...

Daaa, da, da. A, ati auzit de Zeroni ? A fost ministru al agriculturii si domeniilor, un taran cu vreo sapte clase de prin Hunedoara, da' se zice ca era destul de istet si cu oarecare bun-simt, desi era... desi nu avea pregatirea necesara pentru ministru. Si intra în Parlament asa, în camasa taraneasca, pe dinafara de pantaloni, cusuta cu motive taranesti, zice-se, si circulau multe poante pe seama lui, dintre care am sa va relatez una, dupa care trebuie sa ma duc la masa, ca-i ora. Se zice ca Petru Groza i-a pus în vedere, bine, mai Romica, te-am facut eu ministru, da' tre' sa-ti completezi studiile sa-nveti si tu, sa ai pregatire politica, nu stai de vorba numa' asa [exclamatie]. Si-n sfârsit, se prezinta la examen, cu tema formele de guvernamânt. Si este întrebat cum se cheama statul sau tara condusa de un împarat. Împaratie [exclamatie]. Foarte bine. Dar daca e condusa de un rege, ce forma de guvernamânt avem ? Monarhie. Bine. Dar daca n-am mai avea rege, si ca Groza ar conduce tara, ce-ar fi atuncea ? Atunci ar fi grozavie [exclamatie]. [Râde].