Fiind un rezultat direct al "descălecatului" armatei sovietice, regimul politic instaurat la 6 martie 1945 era total lipsit de legitimitate în ochii opiniei publice româneștiși internationale. Din acest considerent, comuniștii au căutat o sursă de legitimitate, apelând pentru aceasta la competiţia electorală, dar nu una  reală ci una mascată sub diverse formule propagandistice. Prima etapă a constituit-o organizarea alegerilor parlamentare din noiembrie 1946, alegeri falsificate de  guvernanţii promoscoviţi.


Guvernanţii se organizează

 A urmat, apoi, etapa anihilării oricărei opoziţii politice reale, prin campania deosebit de agresivă din 1947: arestarea, judecarea și condamnarea liderilor P.N.Ț. și interzicerea activităţii acestui partid; autodizolvarea P.N.L.; lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, prin care regele Mihai a fost obligat să abdice. Acest din urmă act politic a dus la proclamarea Republicii Populare Române, prin adoptatrea de către Adunarea Deputatilor a Legii nr. 363, prin care se abroga Constituţia din 1923 și se alegea un Prezidiu provizoriu (Constantin I. Parhon, Mihail Sadoveanu, Ștefan Voitec, Gheorghe C. Stere și Ion Niculi) până la intrarea în vigoare a unei noi legi fundamentale a statului.

          Pentru realizarea acestui obiectiv se impunea organizarea de noi alegeri, care au fost fixate pentru 28 martie, în chiar prima zi de Paște din acel an. În paralel, se constituia Partidului Muncitoresc Român, prin unirea Partidului Social-Democrat cu PCR, în urma Congresului desfășurat la Atheneul Român (21-23 februarie 1948).

         La 27 februarie a avut loc ședinţa de constituire a Frontului Democraţiei Populare, ședinţă prezidată de Vasile Luca (P.M.R.). Conducerea F.D.P. era exercitată de Colegiul Naţional, care cuprindea delegatţ ai PMR (Vasile Luca, Lothar Rădăceanu, Iosif Chișinevschi), Frontului Plugarilor (Petru Groza, Anton Alexandrescu, Ion Onţanu), Partidului Naţional Popular (Petru Constantinescu-Iași, Mihail Dragomirescu, Alexandru Șteflea), Uniunii Populare Maghiare (Alexandru Kacko, Ludovic Takats, Cziko Ferdinand). Președinte al acestui colegiu a fost ales dr. Petru Groza, secretar general - Vasile Luca, secretar-adjunct Iosif Chișinevschi. Colegiul a hotărât constituirea de consilii judeţene, de plasă și comunale, formate din câte doi delegaţi ai partidelor componente ale FDP. La 28 februarie, Comisia Electorală Centrală, constituită anterior, a atribuit Frontului, la cererea acestuia, semnul electoral ?Soarele?.

          Ca și în alegerile anterioare (1946) guvernul și-a rezervat prima listă, cea de-a doua fiind atribuită "opoziţiei", reprezentată de P.N.L. (Petre Bejan) și P.N.Ț. (dr. Nicolae Lupu).

            Imediat, a început campania electorală, guvernul mobilizând toate mijloacele disponibile, accentul fiind pus pe presă, radio și "propaganda de la om la om". "Scânteia" a fost capul de afiș al propagandei electorale a FDP. Se publicau articole elogioase la adresa guvernanţilor și a realizărilor acestora, chemări la luptă, îndemnuri, poezii și cântece (unele pe note) etc. Ziarul abunda de articole purtând titluri ca: "Muncitorii și ţăranii salută cu entuziasm constituirea F.D.P. și alegerile pentru Marea Adunare Naţională"; "Campania electorală se împletește cu campania de mărire a producţiei, de inovaţii și de întărire a diciplinei. Așa pregătesc muncitorii victoria în alegeri a F.D.P."; "În întreaga ţară candidaţii F.D.P. sunt primiţi cu însufleţire de alegători"; "În întreaga ţară au avut loc duminică entuziaste meetinguri populare cu participarea candidaţilor F.D.P.", etc.

            Același ziar publica, la 5 martie, "Manifestul-program al F.D.P.", intitulat "Cetăţeni și cetăţene!" (încă nu se impusese formula "tovarăși", motiv pentru care primul-ministru Petru Groza era interpelat cu apelativul "domnule"). În stilul său bombastic, manifestul afirma că partidele din F.D.P. "reprezintă interesele și voinţa poporului" și se încheia cu îndemnul: "Votaţi listele F.D.P. cu semnul SOARELE-izvor de viaţă și lumină!" .

          În aceeași zi, a avut loc sedinţa Consiliului Naţional al F.D.P., care a stabilit listele de candidaţi (371) pe judete si a "acceptat" ca "Organizaţiile de masă democratice să adere la lupta F.D.P. pentru câștigarea bătăliei electorale și înfăptuirea programului său". Aceste "organizaţii", ca și partidele din F.D.P. sau "opoziţie" erau controlate de comuniști. Astfel, Gheorghe Apostol conducea Confederaţia Generală a Muncii, Alexandra Sidorovici (soţia lui Silviu Brucan) - Uniunea Femeilor Democrate din România, Ilie Drăgan - Frontul National al Tineretului Democrat Român, iar Paul Iscovici - Comitetul Democratic Evreiesc. Cea mai importantă listă, cea a Capitalei, cuprindea 36 de candidaţi, primul fiind Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al P.M.R. Comparabil cu scrutinul din noiembrie 1946, apar puţine modificări notabile privind distribuirea candidaturilor la nivelul elitei P.M.R. Erau incluși pe liste toţi componenţii Secretariatului C.C. al P.M.R. Excepţie fac Lucreţiu Pătrășcanu (1946, Arad) care a fost demis din funcţia de ministru de Justiţie după Congresul de constituire al P.M.R., și Ana Pauker (1946, București), care candida la Prahova. Dr. Petru Groza și Vasile Luca candidau tot la Cluj, Teohari Georgescu - secretar al P.M.R. și ministru de Interne - la Timiș-Torontal, Lothar Rădăceanu - secretar al P.M.R., fost membru al P.S.D. - la Bihor. Se poate observa că Gheorghe Gheorghiu-Dej și-a îndepărtat din București toţi posibilii rivali în lupta fracţionistă dintre grupările"moscovită" și "naţională" (terminologia aparţine Anei Pauker, lidera primei grupări). De asemenea, se poate constata că nu funcţiona principiul separaţiei puterilor în stat, mulţi membri ai guvernului candidând pentru un fotoliu de parlamentar. Un important mijloc de propagandă al F.D.P. a fost reprezentat de turneele candidaţilor prin ţară, ocazii în care au fost organizate numeroase mitinguri populare, prezentate în stilul său pompos de către oficiosul P.M.R., "Scânteia".

           Pentru buna desfășurare a alegerilor s-au distribuit cărţi de alegător pentru cei 8.416.061 cetăţeni cu drept de vot, înscriși în listele electorale. 


Amplificarea represiunii

          Pentru intimidarea oricărei forme de opoziţie, Teohari Georgescu, ministrul de Interne, a ţinut o conferinţă de presă, la 26 martie, în care a afirmat: ?Poporul român este hotărât să zdrobească din fașă orice încercare a dușmanilor de a atenta la libertăţile și drepturile sale cucerite cu mari jertfe?, anunţând, cu această ocazie, măsurile militare excepţionale luate pe perioada campaniei electorale și în ziua alegerilor (prin Ordinul nr. 30.128, din 13.03.1948, al Ministrului Afacerilor Interne, Secretariatul General pentru Trupe-înfiinţat la 30 decembrie 1947, Secţia a III-a, care stabilea obiectivele, metodele și mijloacele întrebuinţate). Cu toate aceste măsuri de prevedere, s-au consemnat numeroase acţiuni antiguvernamentale: ruperi de afișe și sabloane cu semnul electoral "Soarele", răspândiri de manifeste, lozinci scrise pe ziduri, îndemnuri pentru abţinerea de la vot etc. În acest sens, documentele de arhivă consemnează: în comuna Filipești, judeţul Brăila "patru săteni au pătruns în casa propagandistului P.M.R. și au distrus materialul de propagandă spărgând și geamurile cu pietre"; în comuna Straja, judetul Alba "un membru P.M.R. a mototolit Proiectul de Constituţie"Pentru fapta lor, toţi au fost arestaţi, anchetaţi, judecaţi și condamnaţi la diverse pedepse privative de libertate. Aceste acţiuni antiguvernamentale trădează pe de o parte conservatorismul satului românesc, iar pe de altă parte propaganda forţelor ostile guvernului.

             Capul de afiș al propagandei guvernamentale a fost de fapt "Proiectul de Constituţie", publicat de "Scânteia" la 7 martie 1948, însoţit de numeroase articole elogioase, având ca titluri afirmaţii de genul: "Când am citit Constitutia parcă m`a îmboldit cineva să muncesc mai vârtos" - ne spune tov. Codin Dumitru, muncitor tâmplar la Atelierele Griviţa-Vagoane - (fostul loc de muncă al secretarului general al P.M.R., Gh. Gheorghiu-Dej).   

            P.M.R. a fost sprijinit, oficial, nu numai de muncitori și ţărani, ci și de intelectualii grupaţi în "Uniunea Sindicatelor de artiști scriitori și ziariști din România", care a initiat în acest sens un "Apel", semnat de circa 100 de personalităţi, printre care Mihail Sadoveanu (președintele Uniunii), Lucia Sturdza Bulandra, Oleg Danovski, Nina Cassian, Ion Jalea, Tudor Mușatescu, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu. Aceasta reprezenta partea cea mai maleabilă politic a intelectualităţii românesti, cealaltă parte, intransigentă, suporta regimul de exterminare din închisorile politice sau se afla în pragul arestării. De asemenea, P.M.R. a primit și sprijin politic extern, inclusiv din partea Occidentului, reprezentat de Jacques Duclos, secretarul Partidului Comunist Francez. Referindu-se la ziua alegerilor, redactorii "Scânteii" scriau, în ziua de 30 martie 1948: "Până noaptea târziu, străzile și pietele Capitalei, ale orașelor și satelor din ţară au răsunat de cântece și veselie". Documentele de arhivă ne dezvăluie adevărata stare de fapt, concluziile de genul "Toti învinuiţii au fost înaintaţi - pentru cercetare - Serviciilor de Siguranţă Generală".

            Rezultatele oficiale, date publicităţii la 1 aprilie1948, au consemnat victoria zdrobitoare a F.D.P. - 90,8 % din voturile exprimate, în condiţiile în care s-au prezentat la vot 91 % din alegători - care au "obţinut" 405 din cele 414 mandate, șapte revenind P.N.L. (Bejan) și 2 P.N.T. (Lupu). În ciuda acestor aparenţe, monopolul politic al partidului unic (P.M.R.) era total deoarece aceste ultime două partide nu reprezentau o opoziţie reală, ci doar de propagandă, adevăraţii opozanţi fiind deja în spatele gratiilor, suportând regimul de exterminare al Gulagului românesc. 

            Aceste "alegeri" au fost ultimele din perioada guvernării comuniștilor în care aceștia au permis prezenţa a două liste electorale. Ulterior, obsesia unanimităţii a înlăturat total această posibilitate.


Anexe. Documente inedite

[1]

"Ministerul Afacerilor Interne

Secretariatul General pentru Trupe

Secţia III-a

nr. 30128/13.03.1948

către

I.G.J. Statul Major.


               Cu onoare se face cunoscut următoarele: 

I. Pentru siguranţa alegerilor, pe întreagă ţară, funcţionează un COMANDAMENT UNIC GENERAL, cu sediul la M.A.I.

           Deasemeni în fiecare Inspectorat General Administrativ funcţionează câte un COMANDAMENT UNIC REGIONAL, care are toată siguranţa alegerilor și menţinerea ordinei pe teritoriul Inspectoratului General Administrativ respectiv.

           Cu aceiași misiune funcţionează COMANDAMENTE UNICE JUDEȚENE, iar pentru București se va organiza un COMANDAMENT UNIC al MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.

          Compunerea: 

          a) COMANDAMENTUL UNIC REGIONAL se compune din :

                 -Inspector General Administrativ, Președinte;

                 -Inspector Regional Jandarmi;

                 -Inspector Regional de Siguranţă;

                 -Inspector Regional de Poliţie.

          Reședinţa la Prefectura judeţului.

         b) COMANDAMENTUL UNIC JUDEȚEAN se compune din :

                 -Prefectul judeţului, Președinte;

                 -Comandantul Legiunii de jandarmi sau alt delegat al trupelor M.A.I.;

                 -Șeful Serviciului Judetean de Siguranţă;

                 -Șeful Poliţiei.

          Resedinţa la Prefectura judeţului.

          c) COMANDAMENTUL UNIC al MUNICIPIULUI BUCUREȘTI se compune din :

                 -Secretarul General al Prefecturii Poliţiei Capitalei, Președinte;

                 -Comandantul Regimentului Jandarmi București;

                 -Inspectorul Siguranţei Capitalei.

II. Toate trupele (MAI și MAN) se află la ordinul COMANDAMENTELOR  UNICE respective (...).

III. Efectivele (...) :

          Ele vor fi organizate pe unităţi operative astfel:

                 -Grupa de luptă - 8 oameni;

                 -Grupa de mitraliere - 15 oameni;

                 -Plutonul pe 4 grupe - 32 oameni și un comandant;

                 -Compania pe număr de plutoane ce rezultă din efectiv și pe cât posibil cu câte o grupă de mitraliere.

IV. Dacă situatia impune intervenţia rezervelor, ele nu vor fi împrăștiate, ci se vor folosi numai grupat, iar după restabilirea ordinei se vor înapoia în dispozitivul iniţial.

V. Rezervele vor fi folosite de către și pe răspunderea COMANDAMENTULUI UNIC JUDEȚEAN, mai puţin cele de mai jos, care nu vor fi folosite decât cu aprobarea COMANDAMENTELOR UNICE REGIONALE: Roman 200 oameni; Brașov 350; Caracal 350; Timișoara 300; Cluj 350.

Rezervele din București se folosesc numai cu aprobarea COMANDAMENTULUI UNIC GENERAL.

VI. M.A.I. a stabilit trei categorii de gărzi cu următoarele efective: 

                 -Categoria  I-a: 1 ofiţer, 1 subofiţer și 18 trupă.

                 -Categoria a II-a : 1 ofiţer (la neajungere subofiţer), 1 subofiţer și 12 trupă.

                 -Categoria a III-a: 1 subofiţer și 6 trupă.

         În compunerea grupelor de la Secţia de Votare, nu vor fi întrebuinţaţi oameni din acea localitate (...).

VII. PAZA INSTITUȚIILOR de bază (telefoane, radio, C.F.R., închisori, depozite de muniţii și lucrări de artă) va fi întărită după nevoile apreciate de COMANDAMENTELE UNICE respective, care rămân în totul răspunzătoare de această pază.

VIII. INSTRUCTIA:

         Toate trupele încartiruite dela 10 martie a.c. vor executa zilnic câte o oră instrucţie specială în vederea alegerilor, iar în săptămâna dinaintea alegerilor -- rezervele vor fi organizate conform dislocărei pentru alegeri și vor executa câte 2 ore zilnic exerciţii de: alarmare, întrebuinţarea operativă, îmbarcare în camioane și trenuri.

IX. ARMAMENTUL:     

         Ofiţerii vor fi armaţi cu pistol.

         Subofiţerii cu pistoale mitralieră, iar trupa va fi armată, cel putin 25 % cu pistoale mitralieră și restul cu puști.

         Fiecare grupă de luptă va avea una pușcă mitralieră.

         Unităţile de pompieri vor fi armate cu armamentul din dotare.

         Muniţiuni: câte 2 unităţi de foc pentru fiecare om.

X. HRANA:

         a) Pâinea prin grija unităţii respective dela Manutanţele de garnizoană (...).

         d) Pe timpul transportului -- hrană rece (...).

         f) Este interzis a se pregăti hrana la persoane particulare.

XI. ECHIPAMENTUL:

         Va fi cel mai bun posibil (...)

XII. TRANSPORTUL:

          a) Toate unităţile destinate menţinerii ordinei și sigurantei alegerilor, vor sosi în capitala fiecărui judeţ, în dimineaţa de 25 martie a.c. pentru a avea timp să se deplaseze în comunele respective, unde trebuie să se găsească cel mai târziu în dimineaţa zilei de 27 martie 1948.

          b) COMANDAMENTE UNICE vor pune la dispoziţia trupelor mijloace auto și hipo necesare pentru deplasare (...) Se vor pune la dispoziţia rezervelor militare numărul necesar (4 autocamioane și 1 turism de companie), pentru a le asigura transportul auto, în caz de nevoie. În afară de mijloace auto, se vor organiza în legătură cu SECRETARIATUL GENERAL pentru TRUPE M.A.I. garnituri de trenuri (cu locomotive sub presiune), pentru deplasarea rezervelor mai importante (...).

         c) Strângerea dispozitivelor și înapoierea lor în garnizoană se va face după darea rezultatelor, numai la ordinul M.A.I. transmis prin COMANDAMENTELE UNICE. Pentru înapoierea unităţilor, Prefecturile vor da tot concursul pentru a fi transportate fără întârziere în garnizoanele respective.

XIII. CAZAREA:

         În localurile de vot. Comandantul la un loc cu trupa. Este interzisă cantonarea la locuitori. Rezervele vor cantona grupate în cazărmi, școli sau instituţii publice, prin grija Prefecturii respective.

XIV. MISII ȘI DREPTURI SUPLIMENTARE DE HRANĂ:

          Supliment de hrană pe timpul alegerilor:

               - Ofiţerul și subofiţerul 150 lei pe zi;

               - Trupa 100 lei pe zi.

XV.TRANSMISIUNI:

           Pentru transmiterea ordinelor și rapoartelor se vor folosi transmisiunile M.A.I. Legiunile de Jandarmeri vor permite Inspectorilor Regionali ai M.A.N., aflaţi în teren, să folosească telefoanele Legiunii pentru comunicaţii cu Comisia Centrală Electorală.

            COMUNICAT : Inspectoratul General al Jandarmeriei,

                                      Comandamentul Trupelor de Grăniceri,

                                      Inspectoratul General al Pompierilor".


Sursa: Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 31/1948, f. nr. 1-7.


[2]

"Ministerul Afacerilor Interne

Secretariatul General pentru Trupe 

nr. 30.121/11 martie 1948.


Ordin-general nr. 7

 

Măsuri pe timpul campaniei  electorale: 

  Pentru perioada premergătoare alegerilor se dispune:

Activitatea informativă ca și colaborarea cu organele siguranţei va fi întărită pentru:

-a cunoaște cât mai bine starea de spirit a populaţiei;

-a afla problemele ce produc nemulţumiri sau neliniștiri populaţiei;

-a propune măsurile de evitarea acestor nemulţumiri;

-a identifica și depista din vreme elementele care tulbură ordinea și a lua măsuri ca cei care tulbură ordinea și duc în prezent activitate dușmănoasă să fie arestaţi de organele jandarmeriei și predaţi împreună cu dosarul, celui mai apropiat organ al Siguranţei; persoanele care sunt cunoscute că duc activitate dușmănoasă însă nu sunt probe în prezent, vor fi semnalate primului organ de Siguranţă în cel mai scurt timp; 

-a afla din vreme diferitele curente diversioniste camuflate, iniţiate de dușmanii liniștei și ordinei în alegeri;

-a anihila încercările de propagarea abţinerii de la vot".


Sursa: Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 32/1948, f. nr. 6.


[3]

"Ministerul Afacerilor Interne

Secretariatul General pentru Trupe 

Secţia  III-a, 

nr. 30.325/28 martie 1948

către 

Inspectoratul General al Jandarmeriei:


1. Din ordinul D-lui ministru al Afacerilor Interne, în Municipiul București și Suburbane nu se vor trage focuri cu armă, decât numai la ordinul COMANDAMENTULUI UNIC GENERAL.

Deschiderea focului fără aprobarea COMANDAMENTULUI UNIC GENERAL este permisă numai în cazul când trupele sunt atacate?.  


Sursa: Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 32/1948, f. nr. 108.


[4]

Inspectoratul General al Jandarmeriei

Statul Major

Serviciul Politiei

Biroul Politiei Administrative

către

M.A.I., Secretariatul General pentru Trupe, Secţia  III-a:


Inspectoratul Jandarmi Suceava raportează că autorităţile însărcinate cu paza ordinei și siguranţei în judeţul Botoșani se așteaptă la incidente în noaptea de 27-28 martie 1948, ce vor fi provocate cu scopul de a se compromite regimul democrat și a nu se încheia scrutinul. Această situaţie se datorește luptei electorale ascuţite din acest judeţ, unde toată reacţiunea s-a grupat în jurul listei partidului liberal-Bejan.

Rugăm binevoiţi a aprecia dacă nu este cazul să se dea dispoziţie pentru deplasarea unei rezerve în acest judeţ, la dispoziţia Comandamentului Unic respectiv".


Sursa: Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 32/1948, f. nr. 149.


[5]

"Dare de seamă

asupra situaţiei politice și poliţienești din raza Inspectoratului Jandarmi Suceava, la 23 martie 1948:


Opoziţia și reacţiunea și-a desfășurat propaganda numai de la om la om (?) prin lansare de zvonuri tendenţioase, apropierea unui nou războiu, instigaţii contra regimului, ruperea de afișe și critica măsurilor economice luate de Guvern. Aceste manifestări au fost izolate, autorii vinovaţi au fost reţinuţi și predaţi organelor de siguranţă pentru cercetări, raportate zilnic M.A.I., prin Comandamente Unice Regionale și Judeţene (...).

În afară de judetul Câmpulung o mare parte din preoţi și învăţători și majoritatea locuitorilor din judeţul Botoșani, nu dau nici un concurs F.D.P.-ului și se menţin în rezervă, fără nici o manifestare făţișă".


Sursa: Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 32/1948, f. nr. 194-195.

  

[6]

[Manifest]:


"MIȘCAREA NAȚIONALĂ DE REZISTENȚĂ - citiţi și răspândiţi


Români și Românce

Mișcarea Naţională de Rezistenţă născută din umilinţele și suferinţele neamului nostru, se adresează către voi: ţărani români (?) muncitori români (?) intelectuali cinstiţi (...) ostași (...) bătrâni înmărmuriţi (...) tineret român.

Și vă cheamă la luptă unită pentru eliberarea noastră naţională și refacerea Românei în vechile ei hotare (...).

Mișcarea Naţională de Rezistenţă este mișcarea tuturor acelora care sunt hotărâţi să lupte și să doboare cu un ceas mai devreme dictatura comunistă prin rezistenţa organizată, prin sabotarea măsurilor economice și militare ale guvernului trădător și care atunci când se va da semnalul de luptă, vom pune mâna pe arme și vom pedepsi pe streinii de neam și lege și vom goni din ţară pe cotropitori.

Nimeni nu va rămâne nepedepsit (...).

În același timp, ei își fac pregătiri pentru pedepsirea tuturor acelora, care conștienţi, sau inconștienţi au ajutat la instaurarea și întărirea dictaturii bolșevice cu toate păcatele ei, teama de prigoană, sărăcia, închisoarea, bătăi, crime și terorizarea de fiecare zi a românilor deveniţi minoritari în ţara lor.

Acoperiţi, ajutaţi și vă consolidaţi cu toţi luptătorii Mișcării Naţionale de Rezistenţă care își riscă viaţa pentru neam și voi toţi.

Români fiţi gata de luptă, asteptaţi semnalul Mișcării Naţionale de Rezistenţă.

Trăiască Libertatea.

Trăiască România Mare.

       (ss) Maresal Ardeleanu".


Sursa: Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 32/1948, f. nr. 228.