În concluzie, între imaginarul politic contemporan și marile mituri ale omenirii funcţionează o serie de filiaţii și echivalenţe, consideră Raoul Girardet. Cele patru mituri politice discutate constituie, însă, niște constante psihologice specifice ale individului: mitul conspiraţiei descarcă de spaime și resentimente, concentrîndu-le în figura străinului; mitul Salvatorului este legat de căutarea unui tată sau de substituirea tatălui real; mitul vîrstei de aur e legat de fixaţiile din copilărie și de imaginea paradisului; mitul unităţii este replica descentralizării existenţiale, a alienării omului modern. Cît din toate acestea ni se potrivește nouă, românilor, va fi reieșit, sper, din analiza mea.