Ca memoria etică să fie materializată și asumată de către cei tineri, ar fi necesar ca ei să fie familiarizaţi măcar minimal, încă de pe băncile liceului, cu istoria comunismului românesc și a abominabilului produs de acesta. Programa școlară ar trebui să prevadă, fără să perturbe alte teme ale istoriei României, măcar vreo 4 ore de predare legate de Gulagul românesc și de periodizarea comunismului. Totul depinde, în acest sens, de Ministerul Educaţiei, dar și de mentalitatea publică din România. Ca să preîntâmpin neștiinţa ori inadecvarea informaţională a studenţilor mei participanţi la cursul opţional despre Gulagul românesc, la primul curs de 3 ore le predau întotdeauna istoria României, de la 23 august 1944 până la 22 decembrie 1989.

Noroc, întru asumarea din partea studenţilor a unei memorii etice, am avut și cu donaţiile de carte pe care le-am primit pentru cei tineri de-a lungul celor șase ani de când predau cursul despre Gulagul românesc. Am primit donaţii masive de la revista Memoria, a foștilor deţinuţi politici, apoi de la Fundaţia Academia Civică am primit donaţii în cărţi apărute în colecţia Biblioteca Sighet (de câte ori am fost în excursiile documentare la închisoarea Gherla și la Memorialul de la Sighet). Fundaţia Aspera a prilejuit unei serii de studenţi donaţii generoase în cărţi esenţiale legate de istoria comunismului românesc (a fost vorba despre cărţi semnate de Marius Oprea, Dennis Deletant, Alina Mungiu). Am primit multe donaţii de la persoane particulare (de pildă, de la doamna Daniela Țăranu, fiica profesorului Nicolae Mărgineanu, deţinut politic timp de 16 ani). Din aceste donaţii, pe lângă cărţile care le-au rămas studenţilor, am reușit să alcătuiesc câteva mici biblioteci specializate pe Gulagul românesc și pe represiunea din România comunistă: cea mai importantă bibliotecă de acest tip, realizată de către mine, funcţionează în cadrul Centrului de Cercetare a Imaginarului.