Cine pregătește masa?

Mâncarea o fac femeile. Atunci când facem noi nuntă suntem ajutaţi dă cei la care ne-am dus să pregătim nunta și invers. Și bărbaţii se ajută foarte mult, că noi tăiem câte doi, trei porci la o nuntă. Am tăiat și pă vremea lu Ceaușescu viţei ș-am făcut pane și ciorbă din oase și carne. Bărbaţii au și ei rostul lor: pregătesc mesele, fac soclul din lemn, îl împodobesc cu hârtie creponată așa învârtită frumos. E o mare frumuseţe. Și noi bărbaţii, cum sunt și femeile, ne ajutăm unii pă alţii, că fără ajutor la o nuntă nu poţi s-o pregătești la timp.

Nu este bucătar?

Nu, noi nu avem bucătari. Noi am avut bucătăresele noastre, mai bune ca la cel mai mare restaurant din București și mâncarea noastră putea să fie servită și înaintea împăratului Franz Iosif. Extraordinar dă bun gătim, așa un gust și o mâncare și în curăţenie, în primul rând curăţenie. Nu suntem murdari, avem îmbrăcămintea noastră: șorţuri albe, alţii au înflorate, cu baticuri în cap ca să nu cadă păr în mâncare. Nu găsești în altă parte o pregătire mai bună ca la noi.Noi socotim galbenul un fel dă valoare ce nu să pierde niciodată. Banii românești și chiar și valuta se schimbă de cincizeci dă ori pă an. Aurul, fiindcă-i aur, nu. Pe vremea lui Ceaușescu nu aveai voie să porţi decât numai verigheta, nicidecât un ghiul sau lănţișor sau cercei la urechi, dar acu-l folosește românii și nemţii și orice naţionalitate.

Aţi avut legături cu evreii din oraș. Ce părere aveţi despre ei?

Bătrânii noștri aveau legături, că bătrânii noștri cam dă la ei au cumpărat aurul, dă la evrei care ţineau magazine cu aur. Că noi eram așa într-o vârstă dă vreo 12-13 ani când nu mai existau în orașul Caransebeș și-n Orșova, c-or venit comuniștii și le-or luat magazinele. Bătrânii noștri au avut legătură foarte bună cu jidanii, evreii. Uică-miu Șain, fratele lu tata, avea o evreică care o plecat d-aici legal și i-o scris o scrisoare: Șain, și la noi sunt miei, dar nu au gustul cum au în Caransebeș. Asta puteţi să întrebaţi și familia lor.

Care este portul feminin al romilor?

Portul feminin este un port foarte frumos, un port cam tip unguresc: avea fustă, avea catrinţă, avea ciupag sau bluză, aveau ţigăncile noastre un batic mare pe care le puneau pă umeri și baticul care și-l punea pă cap. Ăla de pă cap era dă pă Valea Almăjului, cum să spunea înainte ?păr în păr?, un batic care la ora actuală costă sute dă mii și nu-l mai găsești. Mai sunt baticuri din astea care vin din Japonia, dar cum au fost alea nu mai există. Era un port foarte frumos.