Aveau cumva două codiţe?

Da, aveau două codiţe și la urmă erau băgate înapoi una cu alta, n-avea voie să se vadă părul femeii la noi.

Nu? Și atunci de ce aveau ciunră?

Asta era la ţiganii ăia cu părul mare.

Mie mi-a zis străbunica că ea mai purta ciunră.

Păi să mai purta și-n familiile noastre, fiindcă tot din ţiganii ăia cu păru mare, ţiganii nomazi, din neamul lor ne tragem, suntem neamuri tot din Goman, Mihai, Ștefan.

Deci există niște nume care? ?

Da, sigur! Nume cu care s-ar putea să fim neamuri, dar nu mai știm, că ei sunt în Oltenia și noi suntem aici. Cam aceleași nume pe care le avem noi le au și ei.

Acum portul nostru dă femei s-o schimbat mult dă tot. Pă vremea când erau moșii noștri, femeia nu avea voie să poarte pantalon, nu avea voie să n-aibă batic în cap, o fată dacă să mărita nu avea voie să umble fără cotrinţă sau să treacă drumul ţiganilor. Trebuia să aștepte  indiferent la orice distanţă l-a văzut, trebuia să aștepte indiferent dacă era ea grăbită de nu știa dă capul ei, nu avea voie să treacă drumul bărbaţilor. Acuma numai ăștia în vârstă mai îs cu respect la asta, în rest? să uită la om și trece parcă ar fi un nesimţit.

Nu se mai ţine portul?

Numai femeile care sunt mai în vârstă. A mai rămas și dă la mama, în timpul când s-a căsătorit, a mai făcut și ea. Avea un port foarte frumos, o fustă ţigănească, o cotrinţă elegantă înaintea ei, dar purta pantofi, ca toate femeile din oraș. Numai că nu avea importanţă că purta pantofi? Au fost femei bătrâne care purtau obele și opinci, dar numa alea bătrâne.

Unde-și făceau hainele femeile?

Femeile își făceau hainele la croitorese.

Era vreo croitoreasă vestită aici la noi în oraș?

Da, era o croitoreasă, nu mai îmi aduc io aminte cum o chema, dar făcea niște fuste de rămâneai așa? Nu era partea dă jos să fie mai jos sau mai sus, era egală, exact cum ar fi acuma o croitoreasă a unei doamne sau o croitoreasă dă modă. Era, cum spune neamţu, neckermann. Și mai purtau și ciupage.

Și alea unde le făceau?

Tot pă la femei care știa să coase, știa să brodeze, femei dă pă la sate. Femeile noastre duceau moda și modelul și le făcea exact așa. Și mai purtau și bluze, foarte elegante.

Țigani sau romi?

Romi poate am fost și pă vremea lu strămoșii noștri, dar noi n-am auzit, nouă ne spunea ţigani și pă noi nu ne supăra vorba asta. Dacă întreba cineva: unde mergi, mă prietene? Na, mă duc la un ţigan să-mi lucre, pe noi nu ne-a supărat și nu ne supără nici la ora actuală, că ne spune ţigani. Acum ne-a dat un nume mai radical așa, rom, că avem și partidul romilor, care e fără nici un rost în Parlament.