Bunicul meu a fost mecanic de locomotivă, după aia a fost dat afară de la Căile Ferate și și‑a deschis o berărie. Tatăl meu a făcut o școală de lăcătuș mecanic la Margina, și‑n 1926 au cumpărat o moară la Leucușești. Și atunci a practicat morăritul. (Era singurul evreu din sat sau erau mai mulţi ?) Nu, era singurul evreu din sat.

(Cum eraţi priviţi de ceilalţi ?)Afară de legionari, bine. Patru familii erau legionari. N‑am avut nici cu ei mari dificultăţi, dar unul dintre ei ne‑a evacuat și s‑a instalat pe proprietatea părinţilor mei. (Atunci unde a trebuit să mergeţi ?) Atunci ne‑or adus aici, la Lugoj, la Chestura Poliţiei. Și‑am stat, asta o fost în toamna lui ?40, și am stat până în ?45 cu domiciliul forţat. De la Leucușești am fost ridicaţi numai noi, dar din toate comunele din judeţ evreii au fost aduși la raion, cum era atunci, sau în capitala de judeţ. Și pe urmă trebuia mereu să ne prezentăm la control, că suntem aici, că n‑am fugit, că n‑am plecat. Între timp am fost trei ani și șase luni, am lucrat pe linia Arad‑Brad, la calea ferată. Am lucrat cu budacu? și cu lopata. Munca era grea, foarte grea. A fost un detașament de muncă de vreo patruzeci‑cincizeci de oameni. Și tatăl meu a fost la Piatra Olt, la muncă obligatorie. Mama a fost la cazarmă și‑o spălat pe jos și geamurile. Au fost puse să spele geamurile.

(Pe urmă, după ce aţi venit de acolo, cum v‑aţi continuat viaţa ?)Păi atunci, pentru un moment, m‑am dus înapoi la sat, am pornit moara, am primit înapoi moara părinţilor mei. Am pornit această moară, și după aceea a venit comunismul și am fost repartizat ca administrator de moară la diferite mori ale statului, după ce statul a luat morile. Am lucrat ca administrator de moară la Bethausen, Boldur, Buziaș și Bacova. La aceste patru unităţi am lucrat. Nu am fost membru de partid, dar, pe considerentul că am fost lovit de regimul din trecut, comuniștii nu m‑au considerat dușman.

(Cum aţi trăit în perioada comunistă ?) În perioada comunistă am trăit bine, am avut de toate. Am fost șef de unitate și am avut depline puteri. Mi s‑a dat moara în primire și am condus‑o ca pe propria mea moară.

Eu, practic, am vrut să mă fac medic, dar părinţii mei nu m‑or lăsat : or zis că au avere și cine să le conducă în viitor moara ? Că soră‑mea e fată și trebuie un bărbat. Și nu m‑or lăsat. Eu am vrut să mă fac medic, dar de la medic am ajuns la morar. Dar pe lângă aceste clase de liceu am făcut și o școală de maiștri de morărit de trei ani, care m‑a salvat de la necaz. Asta m‑a pus în vârful piramidei, că am primit posturi bune și am fost bine văzut de era comunistă.

(Cum v‑aţi cunoscut soţia ?)Păi, am vrut să mă căsătoresc și mi s‑a oferit această fată. Era refugiată din Cernăuţi, erau trei surori, și eu am luat‑o pe cea mai mică.

(Erau evrei conservatori ? Cum a fost nunta ?) Nunta a fost la sora mea acasă, sub hupe* . A fost nuntă religioasă, dar în clandestinitate.

(De ce ?) Păi, în timpul comunismului n‑a fost voie să faci nuntă religioasă. Și am făcut nuntă, și am avut cincizeci de invitaţi.