(Există proiecte legate de memoria Comunităţii ?)Aș dori, dacă am putea să colaborăm, cu profesorul Neumann, cel tânăr. El a scris Istoria evreilor din Banat*. Noi n‑avem o monografie, decât atât cât a scris doctorul Neumann. Ar trebui să facem o monografie a Comunităţii din Timișoara, deocamdată nu e cine să o scrie.
(Puteţi să‑mi faceţi un portret al bănăţeanului ?)L‑am văzut pe bănăţeanul român, șvab, evreu, maghiar, au învăţat unul de la celălalt, nu era invidie, deși am avut un coleg, un profesor, care spunea că, dacă vrea cuiva să‑i dorească rău, îi spune : ?Să fii tu slugă la neamţ?. Aţi auzit de această vorbă ? (Nu.) Ei, nu‑i chiar așa, desigur că erau români angajaţi cu anul la fermierii șvabi și era un contract prevăzut, cu câte rânduri de cămăși, pantofi, haine, întreţinere și un venit, un salar. Dar românii au învăţat mult de la ei, fiindcă sunt un popor disciplinat ; poate că e un neajuns la ei că sunt zgârciţi, într‑adevăr sunt foarte zgârciţi, nu au mâna așa largă. Nu au largheţea asta. Uitaţi‑vă și dumneavoastră la satele astea de aici cum arată, Pișchia cum arată ; nemţii au stat acolo, se mândreau că‑și vopsesc casele fiecare în altă culoare, este o frumuseţe să treci prin aceste sate. Bucovina a fost la fel sub influenţa austriacă, administraţia austriacă. Până în perioada interbelică, până ce n‑a intervenit o ură aţâţată și aţâţările astea naţionaliste, șoviniste, xenofobe, antisemite, până atunci totul a fost în deplină armonie și înţelegere.
Bănăţeanul e la un nivel mai ridicat și la muncă, poate și la învăţătură, fiindcă și‑a dat copiii la ?Notre Dame?, totdeauna și familiile de români fetele le‑au dat la Școala de Menaj. Familiile mai înstărite și‑au dat copiii la ?Notre Dame?, unde erau maici, și aicea se bucurau de o educaţie deosebită. Și evreice au fost, cumnata mea a fost la ?Notre Dame? în Iosefin, a învăţat să picteze în ulei, muzică, pian, vioară, a trebuit să citești clasicii germani, iată că erau locurile acestea unde se puteau cultiva, educa, această tendinţă exista în general, dorinţa aceasta de cultură.
(Ce era o organizaţie sionistă ?)Sensul și definiţia organizaţiei sioniste au fost și poate că sunt și acuma greșit interpretate. Sionismul nu era și nu este o altă mișcare decât reclădirea Sionului, adică recâștigarea ţării evreilor, a patriei lor, să recâștige căminul lor naţional, de unde a trebuit după 70 e.n. să plece în lumea mare, când a luat naștere diaspora cea mare, fiindcă diasporă exista totdeauna, evreii au trăit și pe vremea aceea la Roma. Erau cetăţeni romani. În România organizaţiile sioniste erau legal înscrise. Mai târziu acest cuvânt, sionist, a devenit un cuvânt peiorativ, în sensul de înjosire, de a egaliza cumva acest cuvânt cu ceva rău, cu ceva dușman, ceva comunist sau ceva asemănător. Pe vremea lui Stalin au început procesele de toate felurile, erau procese contra medicilor evrei, că‑i omoară pe creștini, îi tratează și‑i omoară, erau procese contra militarilor, a devenit la modă și procesul contra sioniștilor. Organizaţiile s‑au desfiinţat pe vremea comuniștilor, această dușmănie a început în epoca comunistă, în regimul comunist, și atunci pe toţi aceia pe care Securitatea îi descoperea că fac parte din organizaţii sioniste au încercat să‑i bage la Articolul 206 al Codului Penal din România, ?vătămarea ordinii sociale? : era considerat un delict, adică vrei să răstorni ordinea socială în România cu sionismul. Fratele meu* ? Dumnezeu să‑l ierte, a murit anul trecut ? a făcut parte dintr‑o organizaţie sionistă (erau mai multe, de diferite culori), al cărei scop final era același, reclădirea Israelului, adică a ţării strămoșești. În cazul concret, ce s‑a întâmplat cu familia mea : a fost un avocat, care a fost și el membru în organizaţia sionistă și a fost și în legătură cu Ambasada Israelului în România. Fapt este că a fost condamnat, închis. Fratele meu, fiind prieten cu acesta, l‑a ajutat cu o pereche de pantaloni și familiei sale i‑a donat vreo 120 de lei. A fost tragic ca fratele meu să fie judecat, condamnat la cinci ani de închisoare, tot în baza Articolului 206 C.P.