Cauza situaţiei înfăţişate a populaţiei rurale agricole este suprapopularea. Faptul că 52% din exploatările agricole ale ţării dispun de suprafeţe care nu ating 3 ha, arată că partea din populaţie nevoită să-şi caute în agricultură subzistenţa depăşeşte cu mult capacitatea suprafeţei noastre agricole. Constatarea aceasta o întăreşte şi o impune un alt fapt: numărul mare al membrilor de familie care ajută în gospodărie. Datele recensământului din 1930 menţionează ca activi în agricultură, pe lângă cei 2.779.000 patroni , cei 126.000 salariaţi şi cei aproape 400.000 muncitori agricoli şi 4,4 milioane "membri de familie auxiliari în exploatare". În această categorie au fost grupaţi toţi membrii mai mari de 13 ani şi netrecuţi de 65, fără ocupaţii neagricole, ai familiilor ai căror cap îşi trage principalul izvor de venit din agricultură. Ceva mai mult din jumătate din totalul categoriei "membri de familie ajutători" este constituită din soţii. Ce funcţiune îndeplineşte însă restul de 1,5 milioane în exploatările agricole rurale ale ţării, sărace în pământ, cum am văzut, şi în culturi intensive? [pag 325]