Athénée Palace

În aproape cinci luni de regim legionar, nu am văzut îndeplinită nici o singură tentativă de ?arianizare?. Autorităţile gardiste, cu toate că nu refuzau de-a dreptul, găseau căi şi mijloace ocolite pentru a-i împiedeca pe germani să pună mâna pe economia românească. Lozinca lor a devenit : ?România pentru români, şi ducă-se dracului evreii şi nemţii !? Deşi nu se exprimau chiar aşa pe şleau, metodele nehotărâte şi alunecoase ale legionarilor i-au scos din răbdări pe oamenii de afaceri de la Hamburg şi din Renania.
Aceştia stăteau cu zilele la Athénée Palace, aşteptând să primească hârtiile semnate; mai întâi bine dispuşi, apoi uşor nedumeriţi, pe urmă încetul cu încetul pierzându-şi răbdarea, apoi supăraţi, la urmă de-a dreptul furioşi. Din acel moment, fie plecau înapoi în Germania, lăsându-şi interesele în mâinile avocatului legaţiei germane, fie rămâneau mai departe la Bucureşti stând posomărâţi la bar…[pag. 178]