Bucovina în mărturii de epocă

Azi, adică în 1910, Bucovina are 794.929 locuitori, dintre care 273.254 români, 305.101 ruteni, 102.919 evrei şi 216.574 alţii. Ceea ce însemnează că, spre a nimici caracterul românesc al ţării, spre a împiedica o reîntoarcere la România a teritoriilor răpite, stăpânirea Habsburgilor favoriza pe toţi străinii veniţi de oriunde pentru a înăbuşi elementul românesc…
Tendinţa aceasta de nimicire a populaţiei române se va învedera în toate cifrele ce le vom da, după statisticile austriace însăşi.
Astfel în Bucovina sunt 531 şcoli primare, între care însă numai 179 româneşti.
Un singur liceu românesc curat se află la Suceava, care însă e frecventat de 600 elevi români faţă de 400 ovrei şi alţii. Mai este un gimnaziu român-german la Câmpulung, o şcoală de lemnărit românească tot la Câmpulung şi o şcoală agronomică la Rădăuţi, unde elementul românesc (profesori şi elevi) e de 40%. Încolo numai străini, pe lângă care românii sunt nevoiţi să se alipească: 2 licee germane la Cernăuţi, gimnaziu german-rutean la Coţmani, gimnaziu rutean la Vijniţa, gimnaziu german la Rădăuţi, gimnaziu real german la Gura- Humorului, gimnaziu particular polon la Cernăuţi, gimnaziu particular ovreiesc la Storojineţ, şcoală reală germană la Cernăuţi, şcoală normală la Cernăuţi (cu secţii română, ruteană şi germană), şcoală de arte şi meserii, 2 licee de fete, seminar teologic şi universitate la Cernăuţi etc.
Moşiile dăruite mănăstirilor de domni şi boieri români au fost secularizate, constituite într-un fond religionar. Deşi era vorba despre o avere românească seculară, totuşi stăpânirea austriacă a înlesnit introducerea rutenilor în biserica română, iar pe urmă a susţinut pretenţiile rutenilor de a beneficia şi chiar de a-şi însuşi averea aceasta, ceea ce dacă n-a izbutit este numai mulţumită apărării îndârjite a conducătorilor români conştienţi.
[pag. 135-136]