Emigraţia belarusă, caucaziană, rusă şi ucraineană în timpul celui de al Doilea Război Mondial

Volumul  „Emigraţia belarusă, caucaziană, rusă şi ucraineană” are ca subiect principal organizarea, activitatea şi orientarea emigraţiei politice din fostul Imperiu Rus în Europa, considerată ca un pericol permanent la adresa regimului comunist. Documentele publicate sub egida Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române reprezintă rapoarte ale legaţiilor române, precum şi note ale Serviciului Special de Informaţii, din timpul campaniei germano-române împotriva Uniunii Sovietice. Sursele reflectă nu doar starea de fapt şi de spirit a emigranţilor, forţaţi să aleagă între regimul totalitar comunist şi cel nazist, dar şi poziţia Bucureştiului faţă de problemele rusă şi ucraineană, cu profunde implicaţii geopolitice.
 
„Potrivit indicaţiilor D-Voastre, am pus deschis problema ucraineană în conversaţia avută azi dimineaţă cu Woermann, care în momentul de faţă conduce la Berlin Ministerul Afacerilor Străine. I-am arătat interesul ce-l avem să cunoaştem intenţiile guvernului german, dat fiind că Ucraina va rămâne mereu pentru noi o vecină slavă şi că avem minorităţi rutene în teritoriile recucerite. Mi-a răspuns că înţelege punctul nostru de vedere, dar regretă că nu poate da lămuriri precise, deoarece nimic n-a fost încă stabilit definitiv, totul depinzând de ceea ce se va găsi la faţa locului după desfăşurarea operaţiunilor militare.
În linii generale, mi-a arătat că, după terminarea ocupaţiei militare a teritoriilor sovietice, Galiţia Orientală va fi alipită, probabil imediat, Guvernământului General, iar în restul URSS se va introduce administraţia civilă germană. Rusia va fi împărţită în acest scop în mai multe unităţi mari administrative. Una din aceste unităţi va cuprinde Rusia Albă şi statele baltice împreună, alta Ucraina, alta Caucazul, şi aşa mai departe. Criteriul va fi de ordin pur practic şi administrativ. În capul fiecărei din aceste regiuni va fi numit un comisar civil al Reichului.
Cum acest mod de administrare va ţine destul de multă vreme, se va avea tot timpul necesar pentru a se examina şi stabili exact soluţii definitive. Statele baltice nu-şi vor recăpăta independenţa în forma lor iniţială, ci vor forma, probabil, o grupare dirijată de Reich împreună cu Rusia Albă.
Nu s-ar fi luat încă nicio hotărâre în privinţa hotarelor viitoare ale Ucrainei, în afară de ţinuturile ce se întorc la România. Cercetarea la faţa locului va arăta diversele separatisme locale, putând fi încurajate. M-am folosit de întorsătura luată de convorbire spre a sprijini ideea creării unui stat al cazacilor de pe Don sau a oricărei alte formaţiuni politice tinzând la fragmentarea vastului teritoriu ucrainean. I-am semnalat şi propaganda emigraţiei ucrainene din Berlin.” [Fragment din telegrama descifrată nr. 140/41684 din 25 iulie 1941 a ministrului României la Berlin R. Bossy către ministrul Afacerilor Externe Mihai Antonescu]