Gherla-Lăteşti

Aşteptarea… Aşteptarea, mai ales aşteptarea, mereu aşteptarea … Tot din aşteptare … N-ai să crezi, dar am auzit-o pârâind ca un vreasc, ca un chibrit … Asta s-a întâmplat în … ştiu şi data: exact de Sfântu´ Ilie, adică în 20 iunie, în acelaşi an, ´58, după răscoala frontieriştilor … Pe ei, răsculaţii, îi tocaseră mărunt-mărunt, îi puseseră în lanţuri, îi împrăştiaseră prin celulele nerăsculate ? le pregăteau procesul. Dar administraţia nu se mulţumise cu atât: se pusese cu parul (asta fiind o expresie consacrată) pe întreaga închisoare, şi nu doar la Gherla se înăsprise regimul, ci şi la Jilava, la Aiud, chiar şi în închisorile regionale. Nici înainte de 14 iunie nu domnea raiul pe pământ în regatul lui Goiciu: izolările, mâncarea proastă, obloanele lipite, plimbarea şi baia doar de formă, înghesuiala cumplită ? însă după răscoală …
În primul moment ne-au lovit, cum se spune, în burtă: nici înainte mâncarea nu era grozavă, nici îndestulătoare, dar după 14 iunie ne-au aplicat un regim alimentar punitiv: raţia de pâine s-a redus de la 125 grame la 75 …[pag 71-72]