Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate

Invitarea unui scriitor basarabean pentru o discuţie situată sub genericul ?Ce limbă vorbim ?? mi se pare aproape fatală, având în vedere faptul că între Nistru şi Prut din această interogaţie s-a făcut politică de stat. În orice caz, dilema respectivă încă mai continuă să-i despartă pe basarabeni în două categorii : prima, în descreştere, a adepţilor ?limbii moldoveneşti? şi a doua în continuă ofensivă, de oameni care se declară vorbitori de limbă română şi etnici români. Dramatismul acestei situaţii derivă din articolul 13 din Constituţie (pe drept cuvânt un număr cu ghinion, marele ghinion postbelic al Basarabiei!), care stipulează un fals de sorginte comunisto-sovietică. Or, a te declara român în Basarabia, este totuna cu a-ţi recunoaşte opţiunea unionistă. La noi noţiunea de ?român? are conotaţii politice, care lipsesc în România. Ele transformă aşadar un simlu etnonim într-un subiect de dezbateri extralingvistice, un semn ştiinţific într-un prilej de delimitări pasionale. (pag 155)