Oameni şi munţi. Evocări din Braşovul secolului XX

? Azi dimineaţa am simţit dorinţa să intru la Coroana, să mă aşez la masa mea, să beau o cafea şi să mă gândesc la clipele trăite aici. Acum localul nu se mai numeşte Coroana ci Postăvarul. Cafeneaua s-a transformat în braserie….În sala mare cu multe mese nu era nimeni. Am cerut o cafea, dar am fost refuzat motivându-se că localul se deschide numai la ora 10. Era zece fără un sfert. Am rămas în picioare, am închis ochii şi am retrăit clipe vechi. Am avut impresia că asist la un parastas ţinut într-o biserică părăsită. Ca între fulgere ce luminează frânturi şi figuri din trecut, îmi apăreau ca-ntr-un caleidoscop, râsul lui Cioran, încruntarea lui Costi Sassu, ochii albaştrii cu luciri de oţel ai lui Crăciunel,… (Aurel Nistor, 2 iunie 1981)