Rh. C.: Ce tip de competitie exista azi in lume? Noua denumire a comunismului este aceea de globalizare (pe plan mondial)?

D. P.: Este interesant de observat ca genul de competitie declansata in ultimii zece ani este una de tip nou, cu grave consecinte asupra omului. Dupa ce in vechea concurenta s-a cautat sa se acopere sfera utilului, apoi a eficientei cat mai rapide, acum s-a trecut la o hipertrofiere a acestui proces, care a creat false necesitati si, deci, false conditionari ? un lant fara de sfarsit care produce o societate nevrotica, mereu in cautare de acel nou de care, de fapt, nu are nevoie.

Tot acest mecanism ingrozitor il indeparteaza pe om de natura sa, creandu-i conditionari artificiale intr-un microclimat artificial. Linsajul informational, bombardamentul alimentar il indeparteaza de privilegiul reflexiei si-l duce la orbire spirituala si obezitate corporala, la insingurare si, in final, la frica de sine si de ceilalti.

Competitia de azi este in continua dezvoltare. Iar dezvoltarea continua duce la cancer. Competitia criminala si fara scrupule de azi dezvolta monstri. Primele semne au si inceput sa apara in crearea de razboaie artificiale, toate facute insa cu sacrificii umane autentice. La toate acestea se poate raspunde cu replica unei batrane care m-a oprit intr-o zi pe strada si m-a intrebat ce scrie pe un anume panou. I-am spus ca scrie ?Fast-Food?. Si batrana m-a intrebat din nou: ?Ce inseamna asta, maica?? I-am explicat: ?Un loc unde mananci repede.? La care femeia a raspuns total surprinsa: ?De ce, maica??

In ceea ce priveste globalizarea, aceasta este o forma subtila de dominare, in mod evident, convertirea ideologiei internationaliste in agresiune economica mondiala. Marea mobilitate a Companiilor transnationale, marea lor libertate de miscare contrasteaza cu imobilismul la care au fost condamnate statele mici si mijlocii. Este o forma de prizonierat economic.

Globalizarea distruge statul-natiune si creeaza supermarket-uri cu populatii de cumparatori fara identitate, in care economicul, si deci banul, devine sensul vietii. Si, bineinteles, ca orice agresiune impotriva firii umane, globalizarea isi va avea victimele ei. In prezent, noua lozinca este: ?Cine nu mananca aceeasi conserva ca noi nu e cu noi!? Vom avea in curand aceeasi grupa sanguina si aceleasi raspunsuri, caci, in procesul de cooperativizare a globului, atitudinea interogativa va disparea. Pesemne ca aceia care au gandit-o si-au adus aminte de Napoleon, care spunea: ? Constiinta soldatului trece prin stomac!? Asa este, numai ca se uita ca mai exista si generali, iar raspunsul la aceasta noua pervertire va fi dat de tensiunea diferentei.

Facand o paralela intre legile care guverneaza miscarea Universului macrofizic, dispus la perpetua expansiune, si legile Universului particulelor elementare, Octavio Paz (renumit poet, eseist, detinator al Premiul Nobel pentru literatura in 1990) observa o contradictie, pe care as dori sa o citez: ?In cadrul acestei mari diviziuni, apare alta: cea a materiei vii. A doua lege a termodinamicii, tendinta spre uniformitate si entropie, cedeaza locul unui proces invers ? individualitatea evolutiva si producerea neincetata de specii noi si de organisme diferentiate. Se pare ca sageata biologiei a fost trasa in sens contrar celei a fizicii.?

Si in acest sens imi permit sa cred ca sageata umanitatii va fi trasa in sens contrar celei a globalizarii.

Rh. C.: La ce tip de Europa se raporteaza Romania in prezent?

D. P.: Romania, in prezent ca si in trecut, se raporteaza la o Europa amnezica si usor senila, care se mira o data la 50 de ani (sau mai putin) ca existam. Iar noi, de fiecare data, trebuie sa le spunem povestea cu turcii si rusii si ca, de fapt, am fost un popor inainte?, dar, din cauza numeroaselor navaliri pe care le-am oprit ca sa nu distruga Europa ne-am transformat in pietre de aparare. Asa ca suferinta si istoria noastra sunt anorganice, pentru ca am avut si perioade de popor vegetal. Si, de aici, lipsa de dialog cu Europa.

Ca sa ne inteleaga, europenilor le-ar trebui un seism in destinul lor; atunci s-ar deschide canale de aperceptie si s-ar alfabetiza in cunoasterea altor dimensiuni ale fiintei. Ce dialog poate exista intre cel care, de cand se naste si pana moare, se zbate sa supravietuiasca si cel care se zbate sa aiba cat mai mult? Nici unul!

In acelasi timp, Europa de azi nu mai este cea de acum 70 de ani. Suntem martorii unei Europe Occidentale care a pierdut monopolul economic si politic mondial si care se afla in postura de autoaparare in fata tavalugului american. Moneda unica euro este o reactie pe plan financiar la agresivitatea fara limite a dolarului. Visul lui Napoleon, apoi al lui Charles de Gaulle sau al Cancelarului Konrad Adenawer ? de a constitui ?o Europa Unita? ? se impune acum ca singura sansa de revitalizare, de consolidare a Occidentului european in fata tiraniei ?modelului american?. Deci, o Europa silita sa-si regandeasca intreaga strategie economica si politica.