Dupa cum am precizat si în introducerea la episodul publicat în numarul anterior, 4/1997, C. Radulescu-Motru si-a redactat în ultimii ani de viata un jurnal în 75 de caiete sub titlul, graitor prin el însusi, Revizuirile si adaugarile pe care experienta celor 75 ani împliniti mi-a impus sa le fac la cele publicate si traite de mine si de oamenii din timpul meu. ncepute la 2/15 februarie 1943. Ele se opresc la anul 1952.

Este o opera memorialistica impresionanta, o adevarata fresca a vietii sociale, culturale, politice românesti, în care însemnarile privind faptele de viata zilnice pe fundalul evenimentelor pe care le traversa România în acei ani plini de framântari se întretaie cu rememorarile vietii traite de savant, cu amintirile prietenilor si discipolilor sai, cu gânduri despre cartile scrise, cu planuri de viitoare studii. Impresionanta este ea si prin volum, ca si prin stil, de o mare eleganta, precizie si elevatie.

O editie integrala a acestui jurnal este în curs de publicare la Editura Darurilor din Bucuresti, sub îngrijirea d-lui prof. Dinu C. Giurescu (coordonator) si d-nelor Rodica Bichis, Lia Ioana Ciplea si Gabriela Dumitrescu. Un prim volum (anul 1943) a aparut la începutul lui 1997.

n transcrierea, selectiva, a textului am pastrat particularitatile stilistice ale originalului, adoptând normele ortografice actuale. Pentru cursivitatea lecturii, nu am mai marcat prin trei puncte întreruperile de text. Interventiile explicative din paranteze drepte si notele de subsol ne apartin.

1947

18 februarie.Pâna ce sociologia sa devina o stiinta, în adevaratul înteles al cuvântului stiinta, ea are deocamdata rolul de a aduce zapaceala în spirite.
Am asistat ieri la inaugurarea cursului de metodologia si sociologia dreptului la Facultatea de drept din Bucuresti. Profesorul nou numit la acest curs, d. Mircea Manolescu, este doctor al Facultatii de filosofie si litere din Bucuresti, elev al colegiului D. Gusti. D. Manolescu a citit desigur mult si are multa bunavointa de a se tine în curent cu tot ce se publica în materie de sociologie si metodologie, dar fara multa profunzime. A foiletat multe carti, dar fara sa le aprofundeze. Ce elevi va scoate la rândul sau? Ma îndoiesc ca ei vor fi de vreun folos tarii, daca vor imita pe profesorul lor de la lectia inaugurala.

Sociologia produce în România efecte asemanatoare cu acele produse în Rusia. Toti acei ce se entuziasmeaza de sociologie cred ca au descoperit în ea un fel de cheie magica prin care îsi deschid toate usile culturii omenesti. Esti sociolog astazi în Rusia si România, asa cum erau astrologii în Orient: interpreti ai zodiacurilor. Face exceptie deocamdata profesorul Eugen Sperantia de la Cluj si acesta doctor al Facultatii de filosofie din Bucuresti si profesor de sociologie la Facultatea de drept din Cluj.

Guvernul actual, P. Groza, care copiaza pe rusi în mod servil, a introdus sociologia în programul mai tuturor scolilor.

21 februarie. Se împlineste o luna de când Academia Româna nu poate tine sedintele publice din cauza lipsei de combustibil. Toate comunicarile au fost amânate. n oras multe locuinte sunt fara foc. Colegul D. Voinov1 si d-rul Tanasescu, vestitul chirurg al Iasilor, zac bolnavi de pneumonie, în locuinte neîncalzite. Biblioteca Fundatiei Carol I si biblioteca Academiei sunt închise. i aceasta lipsa de combustibil este datorata servilismului actualului guvern, care a acordat rusilor o cota mai mare de pacura si carbune decât era prevazuta în armistitiu.

22 februarie. Cu toate repetatele declaratii din partea guvernelor din Washington, Londra si Moscova ca pacea nu este amenintata, se gramadesc totusi prevestirile unui conflict viitor între anglo-americani si sovietele ruse. Acestea din urma nu vor sa renunte la crezul loc politic: ca democratia se confunda cu comunismul, a ceea ce pentru anglo-americani si pentru toti oamenii cu bun simt este o absurditate.
Rusii pe oriunde se gasesc fac propaganda comunista, punând astfel în pericol pacea celorlalte state. n zilele din urma, Marshall2, ministru de externe al Statelor Unite, a si dat un avertisment în aceasta privinta, spunând ca situatia din Coreea, unde rusii au 240 000 soldati pusi în serviciul comunismului, poate provoca un viitor razboi. Radio Londra a confirmat alaltaieri avertismentul lui Marshall.

Vor da conducatorii Sovietelor înapoi, renuntând la capul lor? Socotim ca asa ceva nu este cu putinta. Conducatorii Sovietelor de astazi se mentin la putere gratie numai acestui crez, pe care l-au batut cu ciocanul în capetele rusesti timp de un sfert de secol. Renuntând la crezul ca democratia se confunda cu comunismul, ei sunt pierduti. Toata puterea lor sta în credinta poporului rus ca monopolul democratiei îl au comunistii din jurul lui Stalin.

Razboiul dintre democratia Apusului si comunismului rusesc ar fi însa fatal României. Profitând de concluzia generala a razboiului, Sovietele, sub pretextul de a-si asigura hotarele dintre Apus, vor anexa pur si simplu tarile locuite de români, dimpreuna poate de cele locuite de poloni, sârbi si bulgari, daca nu chiar si cu cele locuite de cehoslovaci, unguri si greci.

Poate ca în acest scop, Sovietele prin conducatorii lor fac politica de agresiune astazi. Conducatorii Sovietelor spera ca fixând pe anglo-americani într-un razboi în Asia sa poata face cuceriri în Europa orientala. Ca sperantele lor pot fi dejucate si schimbate posibil, probabil chiar! Dar ce se va alege de neamul românesc în rastimpul acestui razboi?

24 februarie. Este Rusia în adevar comunista? Rezultatele alegerilor ar trebui sa ne lamureasca în aceasta privinta1.

Rezultatul alegerilor spune numai ca au reusit comunistii si acei fara partid; de un alt partid, nici un cuvânt. Câti apartin partidului comunist? Dupa afirmatiile oficiale, care sunt în Rusia favorabile comunistilor, comunisti ar fi vreo opt milioane de rusi. Restul pâna la doua sute milioane ar fi dar acei fara partid. Prin urmare în Rusia 96% din numarul populatiei sunt fara partid. Atunci ce fel de comunism este în Rusia? Un comunism reprezentat doar prin 4%, care au curajul sa se dea drept comunisti, iar restul sta în rezerva? De ce sta în rezerva? Fiindca asteapta sa vada cum iese pâna la sfârsit experienta comunismului, sau fiindca sunt terorizati? Iata întrebari care constituie marea enigma a Rusiei!

25 februarie. Ne îndreptam spre o cultura dirijata de politica, si înca de o politica bazata pe economic, adica pe cel mai sarac generator de originalitate culturala. Vom intra, din punctul de vedere cultural, într-o perioada de aservire sub dominatia economicului, asa cum odinioara în Evul Mediu cultura europeana s-a gasit sub dominatia teologicului. Rusia a si pornit pe calea acestui nou medievalism. n cuprinsul acestei întinse tari nu este permis sa se afirme alta cultura, afara de aceea care justifica dominatia comunismului stalinist.

1 martie 1947. ngrozitoare foamete în Moldova, din cauza secetei de anul trecut. n cursul verii, anul trecut s-a rechizitionat grâu pentru Moldova din restul tarii, au circulat chiar si trenuri, asa zise trenurile foametei, în care locuitorii moldoveni îsi transportau sacii de grâu cumparati din Muntenia, Oltenia si Banat. Aparent destule ca sa aprovizioneze Moldova, în fapt însa rechizitiile s-au dus în Rusia, iar trenurile asa-zise de foamete erau la dispozitia capitalistilor evrei, care transportau prin prepusii lor grâu ce urma sa fie vândut cu pret înzecit în Polonia.

Acum se constata ca Moldova n-a fost aprovizionata. Informatiile care ne vin sunt înspaimântatoare. Satele decimate de boli si de moarte. Copiii de doi-trei ani cântaresc câteva kilograme. Oamenii se hranesc cu rogojini fierte. Disperarea moldovenilor a gasit ecou în Statele Unite ale Americii, Anglia, Suedia, pâna si Bulgaria, care au început sa trimita alimente si îmbracaminte.

Crucea Rosie din România depune o munca supraomeneasca pentru ca ajutoarele trimise de strainatate sa mearga în Moldova si sa nu treaca în Rusia.

2 martie. Am avut astazi, duminica de dimineata o întâlnire la mine acasa cu colegul S. Mehedinti4, cu care m-am întretinut, pe când afara stralucea un soare frumos de primavara, asupra noii sale scrieri, Premise si concluzii la Terra.
In cursul întretinerii noastre, am aflat de la Mehedinti ca locuinta sa din Bucuresti este ocupata de Sindicatul General al Muncii si ca nu o poate recapata, cu toate interventiile facute. Insusi primul-ministru, P. Groza, a intervenit la Sindicat ca sa elibereze locuinta (din str. Racovita nr. 12) a lui Mehedinti. Sindicatul nici n-a raspuns. Protejat de ministrii comunisti Teohari Georgescu, Gh. Gheorghiu-Dej, Bodnaras si patroana tuturor, Ana Pauker, Sindicatul se considera mai presus de autoritatea statului!

Cazul locuintei lui Mehedinti nu este izolat. n multe alte orase din tara, primarii comunisti au instalat cluburi si tot felul de institutii în casele particularilor cu de la sine putere. Astfel, la Ploiesti, primarul Vidrascu, dupa plecarea comandamentului rusesc din casa avocatului Costel Petrescu, a instalat aici o pinacoteca, desi orasul Ploiesti are un alt local de pinacoteca. Comunismul se afirma la noi ca un regim al bunului plac. Sic volo, sic jubeo [asa vreau, asa decid].

3 martie. Aceea ce a vazut pe P. Manoliu, ziarist, în Moldova, unde a fost de curând, confirma întrutotul informatiile precedente. Copiii pâna la vârsta de trei ani, aproape cu toti morti. Restul populatiei aproape muribunde. Oamenii sunt adusi de foamete la aspecte de stafii. Cei din sate se nutresc cu ciorba facuta din coji de lemne si din paie tocate marunt. Totusi, în câteva orase populate de evrei, se poate gasi pâine. ntre aceste orase nu este însa Iasul.

P. Manoliu mai marturiseste ca în Iasi toata lumea este convinsa ca în Basarabia toata populatia româneasca a fost transportata în Rusia si ca în prezent nu mai exista picior de român în Basarabia. Tot dânsul a aflat ca în Rusia, de asemeni, bântuie o foamete cumplita. Toata Moldova asteapta cu nerabdare ajutorul americanilor. Manoliu este si în aceasta privinta pesimist. Ajutorul americanilor va fi furat de rusi, cum s-a facut si cu celelalte încarcaturi ale vaselor venite din America.

4 martie. N-ai usa la bordei", zicatoare populara care se adreseaza celui care uita sa închida usa dupa dânsul. Zicatoare plina de semnificatie. Am observat adesea la servitorii mei, recruti în totalitate dintre locuitorii de la sat, putina atentie pe care ei o dau la închiderea usii dupa dânsii, chiar în timp de iarna. Aceasta înseamna ca în memoria lor organica rostul usii nu s-a fixat înca în mod precis. Numai frica de hoti face pe sateni sa închida noaptea usa la casa. De regula usile sunt peste tot deschise, când sunt usi, caci de multe ori nu sunt.

Am auzit ca si la rusi usile de la case stau deschise. Explicarea ar fi dupa unii ca usile stau deschise în Rusia fiindca locuitorii ei sunt comunisti, adica în mod ostentativ nu apara proprietatea. Eu cred ca explicarea este mai degraba aceeasi ca si la locuitorii satelor noastre. Au locuit îndelung în case fara usa.

5 martie. Generalissimul Stalin a demisionat din postul de sef suprem al statelor sovietice, pentru a se decide, zice-se, organizatiei productiei economice5. Ce viclenie o mai fi ascunzând acest gest al lui Stalin? Caci în politica ruseasca de astazi, ca si în cea de altadata, de altfel, tot ce misca misca în scop necinstit. Ca o viclenie este la mijloc, se vede si din felul cum Radio Moscova anunta demisia lui Stalin. Nimeni nu va banui, zice acest Radio, ca altele sunt motivele demisiei lui Stalin! Nimeni nu va banui, adica ne asteptam ca toata lumea are sa banuiasca!"

6 martie 1947. La noi în tara, sub pretex de patriotism, adevarul este de multe ori înlaturat si înlocuit de pareri conventionale.
O greutate are sa fie la publicarea brosurelor6 noastre la trecerea lor prin cenzura. In suma rezultatelor obtinute din cercetari aveau si pe cele din Basarabia si Bucovina de Nord. Cenzura însa opreste în mod absolut sa se publice numele macar de Basarabia si Bucovina. Asa înteleg comunistii libertatea gândirii!

8 martie. Ultimele zile foarte deprimat înaintea perspectivei ce mi se deschide. Scumpetea vietii din Bucuresti ma va sili sa ma retrag în conacul de la Butoiesti, pentru restul vietii. Am încasat aproape cincizeci milioane din vânzari pâna acum. S-au dus din ele jumatate cu întretinerea mea în Bucuresti pe lunile decembrie 1946 martie 1947. Pensia se ridica la 750 000 lei pe luna, iar cheltuielile pe luna depasesc patru milioane!

La aceste griji materiale se mai adauga si neplacerile provenite din slabirea vederii. Singura consolare mi-o da sanatatea inteligentei. Ma simt tot asa de sanatos la minte ca în anii tineretii. Foarte mici absente de memorie. Judecata critica în stare perfecta.

10 martie. Azi dupa-amiaza am fost la dr. Blatt, profesor la noua Facultate de medicina din Timisoara si demult cunoscut în Bucuresti ca medic în boalele de ochi. Prevedeam în buna parte diagnosticul ce va pune. Eram sigur ca ochiul din stânga, cu care mai pot vedea (în urma operatiei nenorocite facuta de dr. Vintilescu prin anul 1915 la cataracta de la ochiul drept) este si el atins de cataracta. Prin diagnosticul sau, dr. Blatt a confirmat prevederea mea.

N-am fost emotionat de rezultatul consultatiei. Aceea ce ma si surprinde în oarecare masura. Perspectiva de a ramâne complet orb nu este cu desavârsire exclusa.

Si când voi fi complet orb, prin ce mijloc îmi pot scurta zilele? Caci a trai orb complet îmi va fi cu neputinta. Prin ce mijloc as putea sa-mi pun capat zilelor? Prin aruncarea în mare, cum a facut cu multi ani înainte printul dr. I. Radovici, care s-a aruncat în mare de pe vaporul în care calatorea mi se pare spre Italia? Sau aruncându-ma de la etajul de sus al casei pe trotuar, ca prietenul D. Draghicescu? Sau taindu-mi arterele în baie, ca filosoful antic? nghitând otrava, ca Socrate?

Convins sunt ca în caz de voi ramâne orb este mai bine sa ma sinucid; dar siguranta ca voi avea si curajul de a-mi executa convingerea nu o am.

11 martie. Nepoata mea Ady Pantazi, sotia generalului C. Pantazi, îmi povesteste de suferintele pe care le îndura sotul sau, închis la Adjud [Aiud], în Transilvania. Este tinut în frig si fara alimente suficiente. Impreuna cu el în închisoare se gasesc dr. Tomescu, fostul ministru al sanatatii, generalul Macici, ziaristul Hodós, colonelul Isopescu si altii.

Toti au cam acelasi tratament. Subdirector al închisorii este un oarecare Mares, fost de doua ori condamnat pentru fapte infamante, iar astazi comunist.
De ieri au mai fost trimisi la închisoarea din Aiud alti condamnati, detinuti pâna acum la Vacaresti. N-au ramas la Vacaresti decât fostii ministri: Cancicov, Mares si Busila. Fostul director al Sigurantei este închis la Ministerul de interne. Pentru ei, ca sa nu fie trimisi la Aiud a facut interventie G. Tatarescu. Pentru C. Pantazi, spre a fi adus de la Aiud la Vacaresti a facut interventie chiar regele Mihai, dar fara succes.

In închisoare generalul C. Pantazi a reusit sa-si scrie memoriile, în care sunt cuprinse destainuirile pe care i le-a facut maresalul pe când se gaseau închisi împreuna la Galizin în Rusia. n aceste destainuiri se gasesc toate amanuntele privitoare la relatiile politice dintre maresalul Antonescu si Adolf Hitler. Planurile de razboi, obligatiile reciproce dintre Germania si România. In aceste istorisiri se mai gaseste istorisita si scena în care Antonescu a refuzat sa semneze armistitiul înfaptuit la 23 august 1944 între România si Rusia, desi generalul rus care a dus spre semnare armistitiul l-a prevenit pe maresalul Antonescu ca daca nu-l va semna, va fi condamnat la moarte.

Maresalul Antonescu a luat cunostinta, de asemeni, cu aceasta ocazie, ca toti oamenii politici din România semnasera armistitiul.
Tot în Memoriile generalului C. Pantazi se mai afla consemnat si faptul ca dupa condamnarea la moarte a maresalului Antonescu si respingerea cererii de gratiere din partea regelui Mihai, acesta a trimis la Jilava un adjutant la maresal ca sa-i comunice acestuia ca a fost cu regret silit sa respinga cererea de gratiere în interesul tarii si al tronului si ca maresalul Antonescu ar fi trimis ca raspuns regelui cuvintele: Ma îndoiesc ca prin respingerea gratierii regele Mihai a servit tara si tronul!"

Din Aiud a mai aflat nepoata-mea faptul îmbucurator ca populatia româneasca din acest oras, precum si aceea din comunele învecinate, simpatizeaza cu criminalii de razboi închisi. Cuvintele schimbate între generalul C. Pantazi si un general rus, care l-a întrebat de ce este închis?, cu ocazia unei inspectii, si raspunsul generalului Pantazi: Sunt închis fiindca am fost român!" sunt cunoscute si comentate peste tot în Aiud cu o vadita mândrie nationala.

In ultimele zile s-au facut din nou arestari printre membrii partidelor de opozitie. Ce rost sa aiba aceste arestari în preajma ratificarii Tratatului de pace? Sa fie nesiguranta crescânda în care se gasesg agentii Moscovei? Sa fie preludiul încordarii de raport dintre anglo-americani si rusi? Se pare ca masuri noi de teroare contra adversarilor sunt luate nu numai în România, ci în toate tarile învecinate Rusiei, precum si în Germania. Acei ce guverneaza în aceste tari sa fie iubiti cu de-a sila. Vazând ca nu reusesc, se razbuna.

12 martie. Fiziologul rus Pavlov a atras de mult atentia asupra rolului pe care-l are frica în viata animalelor. Acest rol este însa cu mult mai important în viata societatilor omenesti. Toate popoarele lipsite de simtul initiativelor si de simtul libertatii, deci incomplet evoluate în structura constiintei lor sufletesti, sunt constrânse, prin forta împrejurarilor, sa adopte ordinea politica pe care o impune firea.

Astfel se guverneaza astazi în Rusia. Astfel a guvernat Hitler în Germania, în cursul ultimului razboi. Astfel se guverneaza în România de catre comunistii impusi de Moscova, dupa armistitiul de la 23 august 1944.

Aproape toate dictaturile din întreg cursul istoriei omenesti s-au mentinut la putere prin mijlocirea fricii. Acolo unde ordinea politica nu se sprijina pe deprinderile de initiativa si de libertate, gasim deschise larg portile pentru regimurile de dictatura.
Noi românii, suntem pe pragul regimului dictatorial. Vom intra definitiv pe poarta lui? Dureroasa întrebare: la care destinul va da raspunsul probabil dupa ce eu voi închide ochii!

Prezentare de selectie
Ioan LaCUSTA

1 Dimitrie Voinov (1867-1951), zoolog, histolog si citolog român, profesor la Facultatea de stiinte din Bucuresti; membru titular (1927) si membru de onoare (1948) al Academiei Române.

2 George Marshall (1880-1959), general si om politic american; seful Marelui Stat Major al fortelor armate ale S.U.A. în al doilea razboi mondial; secretar de stat (1947-1949). A initiat un plan de ajutorare a Europei postbelice (iunie 1947). In 1953 a primit Premiul Nobel pentru pace. (Vezi si Magazin istoric, nr. 11/1992).

3 La 9 februarie 1947, în U.R.S.S. au avut loc alegeri pentru Sovietul Suprem. Un comunicat TASS, preluat de la presa româneasca, preciza ca în R.S.F.S.R., din 99,95 alegatori care au luat parte, 99,29% au votat pentru blocul comunistilor si al celor fara partid".
Gândurile lui Radulescu-Motru, cu toata profunzimea si originalitatea lor, denota si o doza de naivitate, întrucât priveste alegerile din U.R.S.S., dupa comunicatele oficiale, ca si când ar fi fost libere.

4 Simion Mehedinti (1869-1962), geograf român, profesor la prima catedra universitara de geografie din cadrul Universitatii din Bucuresti; membru corespondent (1908) si titular (1915) al Academiei Române.

5 La 4 martie 1947 TASS transmitea Prezidiumul Sovietului Suprem al U.R.S.S. a acceptat cererea presedintelui Consiliului de Ministri al U.R.S.S. Iosif Stalin, de a fi eliberat din functia de ministru al fortelor armate ale U.R.S.S. având în vedere ca el este împovarat într-o foarte mare masura cu activitatea sa principala".
Generalul de armata Nikolai Alexandrovici Bulganin este numit ministru al fortelor armate.

6 Este vorba de rezultatele cercetarilor experimentale privitoare la inteligenta românilor, cercetari întreprinse asupra a 60 000 de locuitori din diferite judete, împreuna cu o echipa condusa de I.M. Nestor, conferentiar la Facultatea de filosofie din Bucuresti.
Au fost publicate în 1948, sub egida Academiei Române, Consiliul National de cercetari stiintifice II Comisia de psihometrie si antropologie, sub titlul Cercetari experimentale asupra inteligentei la români.